Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina

Este o arie naturală protejată al cărei scop îl constituie protecţia și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat zone distincte, cu o mare valoare peisagistică, culturală și biologică.

Parcul este destinat gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului și tradiţiilor locale, precum și încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina este situat în Munţii Orăștiei și ai Sebeșului, subdiviziuni ale Munţilor Șureanu (Carpaţii Meridionali), fiind mărginit de depresiunile Haţegului la vest și Orăștiei la nord. Limita estică este convenţională, fiind trasată pe linia comuna Peștera-Izvoarele Streiului-Vf. Steaua Mare (1.730 m).

Din punct de vedere administrativ, parcul face parte din judeţul Hunedoara. Pe teritoriul acestui parc se află sistemul de cetăţi dacice din Munţii Orăștiei, dintre care cea mai importantă este capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, cetatea de scaun a regilor daci Burebista și Decebal.

Cercetarea acestor situri arheologice este în curs, an de an săpăturile scoţând la lumină noi vestigii care atestă locuirea acestor munţi încă din cele mai vechi timpuri. Așezările din platforma înaltă a Luncanilor constituie o zonă etnografică cu o valoare deosebită.

Activităţile specifice din zonă, cum ar fi exploatarea resurselor naturale ale pădurii, creșterea animalelor, cultivarea pământului prin metode tradiţionale, nu au alterat încă peisajele specifice zonei. Ele conferă parcului o excepţională valenţă istorică și o deosebită importanţă culturală de nivel naţional și internaţional. Complexul de așezări și fortificaţii, cunoscut sub denumirea de Cetăţile dacice din Munţii Orăștiei, este pomenit în scrierile vremii încă din secolul XVI.

Importanţa deosebită a culturii materiale și spirituale a populaţiei dacice din zonă a determinat includerea în anul 1999 a Complexului, care cuprinde cetăţile de la Costești-Cetăţuia, Costești-Blidaru, Luncani Piatra Roșie, Sarmizegetusa – Grădiștea Muncelului și Băniţa de pe teritoriul judeţului Hunedoara în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Se mai păstrează și în zilele noastre „călușul” sau „călușerul”, un obicei care face parte din Patrimoniul Mondial, întrucât această tradiţie a fost proclamată de reprezentanţii UNESCO drept „o capodoperă a patrimoniului oral și al comunităţii”, ca o recunoaștere a valorilor patrimoniului nostru cultural în peisajul mondial al culturii. Acest obicei ancestral își are originea în antichitate și are la bază cultul Soarelui, asociat cu cel al fertilităţii. El se practică sub diferite nume „călușul”, „călușerii” sau „căiuţii” în mai multe provincii ale ţării, Oltenia, Transilvania, Moldova, în anumite perioade ale anului.

Zona care a prezentat cel mai intens interes pentru specialiștii etnografi a fost și este zona “Platforma Luncanilor”, denumire care a fost folosită pentru prima dată în anul 1950. Vechimea și continuitatea populării acestei zone de munte este atestată de urme ale omului paleolitic la Cioclovina (fosile umane și unelte) și neolitic la Ţâfla (așezare aparţinând neoliticului).

Principala ocupaţie a locuitorilor din zonă este creșterea animalelor. Elementele tradiţionale îmbinate cu tehnici moderne introduse pentru ușurarea muncii, au rămas mărturii menite să ateste vechimea acestei îndeletniciri. Pentru cine cutreieră pentru prima oară zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, peisajul devine deosebit de încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante, cu prezentul înnoitor, dinamic, prin coloritul etnografic atât de specific satelor de aici.

Zona ne apare de un vădit interes turistic și prin accea că ea înglobează o regiune montană de mare atracţie pentru iubitorii de drumeţie unde, alături de vestigiile trecutului, întâlnim un peisaj natural de neîntrecută frumuseţe.

În cuprinsul parcului se găsesc șase rezervații și monumente ale naturii: Complexul carstic Ponorici – Cioclovina, Peștera din V. Călianului, Peștera Șura Mare, Peștera Tecuri, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivădei, Dealul și Peștera Bolii.

  • Amplasare: Munții Șureanu, în apropierea orașului Orăștie, judeţul Hunedoara
  • Acces: auto – DN 7 din Orăștie spre Costești (principalul punct de acces
  • spre majoritatea cetăţilor dacice din M-ţii Orăștiei;
  • – de pe DN 66 / E79 din Călan spre comuna Boșorod;
  • – de pe A1 cu ieșire pentru Orăștie.
  • Acces: tren – magistralele feroviare București – Petroșani – Deva sau București – Sibiu – Deva.
  • Amatorii de drumeţii lungi pot ajunge în Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina pe traseele turistice din Munţii Șureanu.
  • Suprafaţă: 10.000 ha
  • Posibilităţi de cazare: în special în pensiuni turistice și agroturistice de 2 și 3 margarete.
  • Contact: Aleea Parcului nr. 21, Deva Tel/Fax: 0254/211569

[om_gmap zoom=”9″ lat=”45.615312520758195″ lng=”23.27186199137941″ marker=”https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/08/5.png” ]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.