Biserica și Muzeul din Borzesti

La Borzești, în județul Bacău, se poate vedea silueta uneia dintre cele mai frumoase ctitorii ale binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, biserica cu hramul  Adormirea Maicii Domnului. Înfruntând vitregiile istoriei, monumental de la zidirea căruia se împlinesc  510 ani, păstrează, pe aceste meleaguri mioritice, mireasma spirituală a marelui voievod, ctitor de țară și de locașuri sfinte.

Biserica din Borzești impresionează privitorul prin alura și sobrietatea, zveltețea și eleganța, măreția și frumusețea atribuite de vrednicul ei fondator. Din pisania oricinală, înscrisă în piatră frontispiciul intrării, aflăm că marele voievod a zidit acest lăcaș împreună cu iubitul  său fiu Alexandru, “întru rugă sieși și întru pomenirea răposaților moși și strămoși.”

După tradiție, biserica a fost construită pe rădăcinile legendarului stejar în care ar fi murit, străpuns de săgețile năvălitorilor tătari, Mitruț, prietenul de copilărie al voievodului. Unii cercetători în istorie afirmă că Ștefan cel Mare și Sfânt este născut la Borzești. Nicolae Iorga este mai sceptic față de aceste afirmații, însă episcopal Romanului, Melchisedec Ștefănescu susține că voievodul și-a petrecut frumoșii ani ai copilăriei la Borzești unde avea moși și strămoși. Faptul că marele Ștefan îșî are originea în această regiune a Moldovei este ilustrat și în cele două variante ale unei legende din literature noastră intitulată “Stejarul din Borzești”, culese, una de N. Gane și alta de Ortansa Racoviță.

Piatra de temelie a bisericii s-a pus la 9 iulie 1493, iar zidirea s-a terminat la 12 octombrie 1494. Locașul de închinare este printre puținele ctitorii ale lui Ștefan, nu într-un oraș de mare importanță pentru vremea sa, sau pe un câmp de luptă (cum este cazul bisericii Răzvoieni-Neamț), ci într-o localitate de care el era legat sufletește.

În calitatea sa de biserică voievodală, își va menține importanța sa istorică și culturală de la întemeiere până astăzi, fiind menționată în numeroase documente. Din cauza deteriorărilor provocate de cutremure sau incendii devastatoare, biserica a fost reparată de mai multe ori. Cea mai importantă intervenție a avut loc  în secolul al XVIII-lea  când i s-a adăugat un zid-catapeteasmă, care va fi pictat (biserica nu a fost niciodată pictată).

Reparații parțiale s-au întreprins între anii 1904-1905, apoi în 1924, 1938-1940, precum și în anul 1952, când biserica a fost redată cultului pentru comunitatea ortodoxă formată în jurul ei. La cutremurul din 4 martie 1977 biserica a suferit avarii însemnate, ceea ce a impus efectuarea unor ample lucrări de consolidare, executate în mai multe etape, până în anul 1992, când biserica a împlinit 500 de ani de la fondare, iar ctitorul ei a fost trecut de Biserica Ortodoxă Română în rândul sfinților. Fără îndoială că Ștefan cel Mare a înzestrat ctitoria sa din Borzești cu odoare sfinte, manuscrise, precum și cu alte obiecte de valoare.

Aflăm că în anul 1495 s-a cumpărat un Tetraevanghel, lucrare deosebit de valoroasă, cu titluri de aur, inițiale înflorate și frontispicii cu forme geometrice la începutul Evangheliilor, pe care l-a dăruit bisericii din Borzești. Nu știm cât a costat aceasta în ctitoria ștefaniană, însă astăzi remarcabila operă se află la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Alte odoare dăruite bisericii de-a lungul vremii se păstrează în muzeul din preajma așezământului voievodal.

„ Anul acesta biserica-monument istoric împlinește 510 ani de la fondare, iar anul viitor va sărbători tot atâția de la sfințire. Episcopia Romanului a avut inițiativa pictării bisericii, lucrările fiind începute de reputatul pictor prof. Grigore Popescu.

Împodobirea cu fresce a bisericii reprezintă un pios omagiu adus marelui voievod, intrat în memoria și conștiința românilor ca simbol al unității de neam, apărător al credinței ortodoxe și ctitor de locașuri sfinte. Borzeștiul reînnoit devine astfel Betleemul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar Putna, Ierusalimul românesc de unde voievodul veghează de cinci veacuri cum românii îșî structurează identitatea spirituală și națională într-o țară pe care el a pregătit-o nu numai pentru sine, ci pentru urmașii urmașilor săi, în veacul vecilor.”

Program de vizită – complex muzeal:

Luni-Duminică: 9:00-16:00

(Pentru doritori,  complexul este deschis și în afara programului, detalii se stabilesc la telefon. Persoană de contact: Preot Paroh: Cautiș Petrică: nr. tel: 0745032939)

Școala s-a născut în tinda bisericii, iar biserica de la Borzești este și va fi un exemplu dãinuire.  Muzeul de istorie fãurit în 1994, transformã vechea școala într-un monument de culturã și istorie care  afirmă peste veacuri faptul cã Biserica este un stâlp de luminã fãrã de care nimic nu prinde contur.

Exponate de o mare importanță istoricã aduc mãrturie pentru  Borzești, un loc al libertãții de afirmãre culturalã și identitarã. Prin cele 217 obiecte de patrimoniu aparținând secolelor XVII-XX, muzeul este o confirmare a legăturii strânse dintre ortodoxie și școala românească.

Localizare obiectiv:

Lasă un răspuns