Ruinele Cetăţii Chioarului

Cetatea Chioarului sau Cetatea de Piatră a fost ridicată pe malul râului Lăpuş. Pereţii abrupţi, de peste 400 de metri, zidurile înalte de piatră clădite în zonele vulnerabile şi singurul drum de acces, pe care se poate ajunge şi astăzi, păzit dintr-un post de observaţie, protejat, la rândul său, de ziduri şi presărat de bastioane, au făcut din Chioar o cetate uşor de apărat.

Ruinele celor două porţi din piatră stratificată păstrează urmele măreţiei pe care a avut-o Chioarul. Cetatea avea rolul de a apăra calea dintre Maramureş şi Transilvania, precum şi spălatul de aur de la Lăpuş şi minele de argint de la Băiuş.Ruinele Cetăţii Chioarului

Înălţarea Chioarului a fost o realizare de mare interes strategic, ca o adevărată cheie de control a două subdiviziuni geografice importante. Locul ales oferea o serie de factori naturali – un câmp izolat, într-o cotitură, şi un defileu stâncos al râului Lăpuş, la o altitudine de peste 400 metri, pe şaua unui deal, care au făcut din cetate un loc greu de atacat, dar şi mai greu de cucerit.
Planimetria fostei cetăţi are o formă aproximativ dreptunghiulară. Singura sa cale de acces fusese flancată pe partea vulnerabilă de ziduri şi protejată de cealaltă parte de pante abrupte de deal. De la înălţimea cetăţii exista un sigur loc fără vizibilitate, unde a fost amplasat un punct strategic de observaţie.Ruinele Cetăţii Chioarului 1

Odată intrat pe drumul spre cetate, exista un turn rotund de apărare şi control până când se ajungea la intrarea propriu-zisă. Încrengătura de ruine indică faze de construcţie diverse, din epoci la fel de variate. Trei fântâni asigurau apa celor care deţineau locul. În interiorul zidurilor a fost ridicat şi un palat. Cetatea de Piatră avea şi o capelă descrisă în documentele de la sfârşitul secolului al XVII-lea ca având o „frumoasă boltă”. Tot atunci se mai scria că locuinţele nobililor aveau ferestre de sticlă şi podele de cărămidă.Ruinele Cetăţii Chioarului 2

După scoaterea din funcţie, cu ajutorul tunurilor, petrecută în 1718, se pare că unele ziduri rămase în picioare au fost desfăcute cu plugul, de către localnici. Acum la Chioar au mai rămas în picioare doar ruinele turnului porţii. O uşă de acces şi două ferestre de tragere sunt dovada vechii sale perioade de glorie. Alte ruine, înalte de peste 2,5 metri, se găsesc împletite în vegetaţia agresiv dezvoltată, dar şi pe drumul lung de acces.

[om_gmap zoom=”9″ lat=”47.476264729291806″ lng=”23.578645032830536″ marker=”https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/11/ruine.png” ]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.