Mănăstirea Balaciu

Așezată la mai bine de 20 km est de Urziceni, pe drumul Sloboziei către mare și aproape de malul stâng al râului Ialomița, Mănăstirea Balaciu se ridică într-unul dintre cele mai frumoase și mai încărcate de spiritualitate locuri din Bărăgan.
Peste râu se înalță Piscul Crăsani, acolo unde în secolele IV î.Hr.-I î.Hr. s-a aflat celebra davă, identificată de istorici fie cu Netindava lui Ptolemeu, fie cu Helis (,,Cetatea Soarelui”), unde Dromichaites l-a adus pe regele macedonean al Traciei, Lysimach. Într-o zonă în care existau în timpurile medievale așezări de moșneni, la Balaciu de Jos aveau moșie, în jurul anului 1800, boierii Piteșteanu, originari din părțile argeșene. Pe moșia numită Piteșteanu sau Pitișteanu, a fost întemeiată Odaia Piteșteanului, așezare de crescători de animale și de agricultori. Biserica satului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată în locul unui lăcaș mai vechi (amintit de tradiția locală) între anii 1821-1841, ctitorii săi fiind Neacșu Piteșteanu și soția sa, Ecaterina. Lăcașul a fost reparat în anul 1869 de către nora acestora, Maria Piteșteanu, soția fostului ocârmuitor (prefect) al județului Ialomița, Constantin Piteșteanu. Mănăstirea Balaciu
          După mai multe revărsări ale râului Ialomița, locuitorii satului Piteșteanu sau Balaciu de Jos au hotărât strămutarea satului pe o vatră nouă (la circa 4 km spre nord), în vatra veche biserica rămânând singura construcție. În vara anului 1927, cu ocazia unei vizite canonice în Bărăgan, P.S.Gherontie Nicolau, Episcopul Constanței, aflând biserica părăsită, a hotărât întemeierea acolo a unei mănăstiri, cu atât mai mult cu cât în întreg Bărăganul nu mai exista vreo mănăstire, încă din vremea lui Cuza-Vodă. Pe baza considerațiilor arhiereului, hotărârea privind întemeierea Mănăstirii Balaciu a fost luată la 24 septembrie 1927 de către Consiliul Economic al Mănăstirii Tatlageac, unde se afla atunci comunitatea monahală a Eparhiei Constanței.
Oficial, Mănăstirea Balaciu a fost întemeiată la 29 mai 1929, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea sa. Ctitorul mănăstirii a fost, cu vorba și cu fapta, P.S.Episcop Gherontie Nicolau (1867-1948), iar așezământul i-a purtat o vreme numele, de la întemeiere și până în anul 1942: Mânăstirea ,,Gherontie Episcopul”  Balaciu. Din anul 1942, după ce Sfântul Sinod a interzis ca așezămintele monahale să mai poarte numele unor arhierei în viață, așezământului i s-a schimbat numele în Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Balaciu, nume păstrat până la desființarea din anul 1961 și reluat odată cu reîntemeierea din anul 1991. Popular, așezământului i s-a zis de către sătenii din împrejurimi, Mănăstirea Piteșteanu.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.