Municipiul Calafat

Cândva un punct extrem de important pentru economia zonei de Sud a României, Calafatul a suferit enorm în anii de după Decembrie `89. Rând pe rând, societăţile care animau platforma industrială a oraşului au dispărut, luând cu ele şi locurile de muncă atât de necesare. Însă, municipiul pare să fi depăşit momentul cel mai greu, iar situaţia a început, uşor-uşor, să se îmbunătăţească.

Astfel, odată cu darea în folosinţă a podului care face legătura cu Vidinul, Calafatul şi-a recăpătat puţin din vigoarea şi vibraţia din vremurile sale bune. Podul peste Dunăre nu este însă doar o veste bună pentru economia locală, ci reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului.

Deja, lucru confirmat de date oficiale, Calafatul atrage un număr tot mai mare de turişti de la an la an. Acest lucru pare că l-au observat şi autorităţile locale care, acum, se gândesc serios să transforme oraşul într-un veritabil oraş turistic.

Prezenţa Dunării oferă Calafatului un foarte bun potenţial turistic, nu doar din punct de vedere al tranzitului turistic ce se poate realiza pe cursul fluviului, dar şi din punct de vedere al activităţilor ce pot fi desfăşurate la nivel local.

Cu toate astea, potenţialul turistic nu este încă suficient valorificat, deşi ar putea constitui un pilon extrem de solid pentru economia oraşului. Acest lucru l-au înţeles şi autorităţile locale care început o serie de proiecte menite să pună Calafatul pe harta turistică a ţării.

Unul dintre acestea vizează înfiinţarea unei agenţii de turism local care să preia toate atribuţiile legate de turism. Totodată, există mai multe proiecte legate de amenajarea turistică din zona portuară, acolo unde autorităţile vor să dezvolte infrastructura necesară pentru acostarea ambarcaţiunilor uşoare, copiind astfel modelul altor oraşe aflate de-a lungul Dunării şi care au înţeles să fructifice această oportunitate.

Aşa cum se ştie, Calafatul este unul dintre cele mai vechi oraşe din România din punct de vedere al atestării documentare, care datează din 1424, şi se referă la Vama de la Calafat, care în secolele XV-XVI devenise punctul de tranzit cel mai important pentru comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică.

Numele Calafatului este legat şi de Războiul de Independenţă din 1877, atunci când, de la Calafat, au fost lansate primele salve de tuna supra Vidinului, la acea vreme aflat sub ocupaţia otomană.

Orașul Calafat este marcat în istoria României ca fiind localitatea de unde a început practic Războiul de Independență din anul 1877 contra Imperiului Otoman. Din acest oraș, la data de 26 aprilie 1877, dintr-un loc aflat pe malul Dunării, a fost trasă prima salvă de tun către pozițiile ocupate de armata turcă pe malul bulgăresc.

La câțiva ani după terminarea războiului, pe acel loc a fost ridicat un monument care să amintească de acest episod glorios al nașterii statului modern român. În anul 1977, la aniversarea de 100 de ani, autoritățile au mutat în alt loc monumentul original și în acest loc a fost ridicat Monumentul comemorativ al Independenței, operă a sculptorului Pavel Bucur.

Acesta este realizat din travertin, într-un stil de basorelief, având realizate pe fațadă scene reprezentative de luptă.

 La Calafat au fost amenajate mai multe plaje, unde vin în fiecare vara sute de persoane.