Cetatea Bologa

Un castrum antic roman, numit Resculum este cea mai veche asezare din zona specificata in documente. A fost ridicat in jurul anului 106 D.C., drept garnizoana a Cohortei II “Hispanorum”, a carei misiune era, probabil, apararea granitei Imperiului Roman. Arheologii au gasit o moneda emisa in timpul imparatului Traian, amanunt care ii indreptaţeşte sa creada ca aceasta fortificaţie a fost ridicata imediat dupa cucerirea romana. Pe masura ce romanii au incercat sa consolideze granitele, in secolul II D.C. au fost adusi colonisti din Grecia, se crede din zona Patras.
Ruinele castrului sunt vizibile si astazi in locul numit „Gradiste”, desi majoritatea zonei a fost folosita ca suprafata agricola. In apropierea castrului exista si ruinele unei bai romane. Cetatea Bologa 1
Pe langa castru, pe malul opus al raului Hent se afla o fortareata, mentionata pentru timp de mai multe secole ca Sebesvár si aparand pe majoritatea hartilor Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestata pentru prima oara documentar in 1304 ca Sebuswar, apoi aparand nominalizata cu diverse nume.

Nu exista foarte multe date legate de zona Bologa din epoca migraţiilor. Insa, in Evul Mediu, in aceasta zona a fost ridicata o noua fortificaţie, pe celalalt mal al raului Sacuieu, afluent al Crişului Repede. Exista presupunerea ca aceasta fortificaţie a fost ridicata in contextul tulburarilor care au cuprins regatul maghiar dupa stingerea dinastiei arpadiene şi pentru ca voievozii Transilvaniei manifestau o autonomie tot mai pronunţata faţa de curtea regala maghiara. Este probabil ca fortificaţia a avut un rol strategic major in timpul conflictului dintre voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan, şi regele Ungariei,Carol Robert de Anjou.

Cetatea de la Bologa strajuia importantul drum dintre Cluj şi Oradea. In anul 1399, imparatul Sigismund de Luxemburg, care era şi regele Ungariei şi Croaţiei, i-a daruit, ca feuda, cetatea Bologa vasalului sau, domnitorul valah Mircea cel Batran. Acesta a primit, prin tratatul de la Braşov, prin care cei doi monarhi se aliau impotriva turcilor otomani, şi castelul Bran. Mircea cel Batran nu a primit doar cetatea, ci şi domeniul aferent.Cetatea Bologa 2

Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortareata a servit si drept refugiu pentru populatia locala in momentele de restriste. A castigat importanta in secolul XVII, cand otomanii au cucerit Oradea si cetateaimpiedica actiunea de colectare a taxelor. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost dus la indeplinire. Rolul cetaţii Bologa a sporit treptat, s-a regasit in prima linie de fortificaţii care aveau rolul de a apara hotarele Transilvaniei. Poziţia sa strategica a transformat-o in obiect de disputaintre Imperiul Otoman şi Principatul Transilvaniei. Prezenţa unei garnizoane transilvanene puternice a descurajat incursiunile otomanilor prin aceasta vale care strabate Munţii Apuseni.

A fost distrusa insa mai tarziu de lobonti prin explozie. Turnul si o mare parte din ziduri au mai ramas inca in picioare. La mijlocul secolului XX turnul si-a pierdut acoperisul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai ramas este piatra.

Ruinele acestei cetati au generat multe legende. Una dintre ele spune ca, printre ruinele fortificaţiei medievale,s-ar afla ascunsa spada lui Mircea cel Batran. Alte legende vorbesc de comori care ar fi fost ingropatein timpul razboiului curuţilor, atunci cand susţinatorii principelui Francisc Rakoczi al II-lea au fost invinşi de lobonţii care susţineau Casa de Habsburg. Bineinţeles, sunt doar legende, insa ele contribuie la menţinerea interesului faţa de ruinele din Munţii Apuseni.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.