Mănăstirea Făgețel

Biserica mănăstirii Făgeţel cu hramul Sfânta Treime” a fost construită în anul 1903 din piatră şi cărămidă, fiind ctitoria unei creştine văduve, pe nume Rozalia. Timp de 28 de ani, ea a servit drept capelă particulară. În 1932, prin grija şi efortul părintelui Dionisie Şova, se fac lucrări de reparaţie a bisericii şi se construiesc chilii şi alte anexe gospodăreşti, constituindu-se un frumos schit monahal.
Pisania mănăstirii:
„Ziditu-sa acest locaș de închinăciune, din temelie, cu hramul „Sf. Treime” în anul 1903. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă, fiind ctitoria unei creștine văduve – ROZALIA.
În anul 1936 a fost sfințită de ÎPS NICOLAE al Ardealului, Crișanei și Maramureșului în vederea fondării unui schit de călugări, stareț fiind P Cv Dionisie Șova. În anul 1951 părintele Dionisie trece la cele veșnice iar viața monahală a schitului se întrerupe.
După înălțarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei – 1994 – prin strădania P.S. Ioan, în anul 1995 se reia firul vieții monahale în acest schit care începând cu acea dată devine „Mănăstirea Făgețel”, avându-l ca stareț pe P. Cv. ANDREI MOLDOVAN și econom pe P. Cv. GHELASIE MUREȘAN. Cu această ocazie mănăstirea primește al doilea hram, luînd ca patron pe Sf. Ioan Botezătorul.
În perioada 1995 – 2002 s-a refăcut și pictat biserica, s-a construit clopotnița și s-a pictat, s-a construit si pictat corpul de chilii și s-au construit anexe gospodărești.

Refacerea și construirea acestor lucrări s-au făcut prin purtarea de grijă a P.S. Ioan al Covasnei și Harghitei, cu fonduri de la credincioși creștini din toată țara și fonduri de la Sf. Episcopie.

Târnosirea bisericii s-a săvârșit de către P.S. IOAN al Covasnei si Harghitei înconjurat de un sobor de preoți, în prezența unei mari mulțimi de credincioși din Transilvania și Moldova, în ziua de 29 August 1999, întru slava lui Dumnezeu Tatăl, Amin.

Părinţii mănăstirii au fost sprijiniţi în realizarea acestor lucrări de Unitatea militară de la Lunca de Sus și Unitatea de Jandarmi din Miercurea-Ciuc. Slujba de sfinţire s-a săvârşit de către PS Ioan la 29 august 1999, de ziua hramului „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, înconjurat de un sobor de 52 de preoţi din Episcopia Covasnei şi Harghitei şi din părţile Moldovei şi Ardealului. La slujba Sfintei Liturghii arhiereşti, stareţul mănăstirii, ieromonahul Andrei Moldovan a fost hirotesit şi ridicat la rangul de protosinghel. În perioada 1995-2008, la hramurile Sfintei Mănăstiri au participat, alături de PS Ioan şi PS Cristofor al Cehiei şi Moraviei, PS Ioachim al Huşilor, PS Ioachim al Romanului.

În anul 2000, odată cu sfinţirea Mănăstirii de la Izvorul Mureşului, Mănăstirea Făgeţel a primit vizita Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alte personalităţi bisericeşti şi laice care au vizitat mănăstirea: ÎPS Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale; ÎPS Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului; PS Macarie al Europei de Nord; PS Sofian, vicar al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, PS Calinic al Argeşului, PS Casian al Galaţiului, PS Irineu al Râmnicului, PS Visarion Răşinăreanu, miniştri, secretari de Stat pentru Culte, Mircea Anghelescu şi Adrian Lemeni.

În prezent, stareţul mănăstirii este protosinghelul Ghelasie Mureşan, iar obştea mănăstirii numără 7 vieţuitori, dintre care trei ieromonahi, doi monahi şi doi fraţi novici.

În data de 9 septembrie 2013, s-a pus temelia unui nou sfânt lăcaş, cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, proiectat de arhitect Aurel Nan, din Miercurea-Ciuc. Biserica nouă, în formă de navă cu abside laterale şi o singură cupolă, după doar 12 luni, este finalizată, în roşu, cu ajutorul credincioşilor din întreaga ţară. La momentul de față Așezământul a îmbrăcat haina picturii, așteptând a fi desăvârșită prin sfințire.


You may also like...

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.