Mănăstirea Surpatele

Manastirea Surpatele este o veche manastire ortodoxa din judetul Valcea.

Este situata in satul Surpatele, comuna Francesti, judetul Valcea la aprox. 6 km .de Manastirea Dintr-un lemn.Manastirea a fost inaltata in anul 1706 de Doamna Maria Brancoveanu  pe locul altei biserici ctitorita de clucerul Tudor si de fratele sau Stanciu in timpul lui Neagoe Basarab.

Biserica manastirii Surpatele se aseamana la arhitectura cu biserica manastirii Govora avand interiorul compartimentat in sfantul Altar,naos.pronaos si un pridvor deschis sustinut de 8 coloane de piatra. Lucrarile de pictura au fost realizate in tehnica fresca in anul 1707.

Vom remarca portretele ctitorilor Domnitorul Constantin impreuna cu fii sai,  Constantin, Stefan,Radu si Matei  ucisi de turci la 15 august 1716 fiind trecuti  in randul  sfintilor impreuna cu sfetnicul  Ianache, precum  si  a Doamnei Maria insotita de cela 7 domnite.

Prima marturie scrisa despre existenta acestei manastiri dateaza din anul 1512, din timpul domniei lui Matei Basarab, zidirea ei fiind atribuita boierilor din neamul Buzestilor. Manastirea este refacuta de boierii Buzesti si reparata, in secolul al XVII-lea.

Intre anii 1703-1706, Doamna Maria, sotia Sfantului Constantin Brancoveanu, a refacut din temelie vechea biserica de la Surpatele, din zid de caramida, totodata zidind in jurul ei toate cladirile necesare unei manastiri si inzestrand-o cu odoare scumpe, mosii si alte averi.

Infatisarea de atunci a ansamblului monahal ne este cunoscuta din lucrarile unor artisti precum Trenk, Preziosi, Szathmari, ca si din insemnarile de calatorie ale francezului Lancelot, care au vizitat Manastirea Surpatele, intre anii 1860-1870.

Biserica cea mare a manastirii poarta hramul „Sfanta Treime”.

In anul 1815, biserica este reparata si repictata de zugravul Gheorghe Gherontie, de loc din Hurezi. Pana in anul 1872, Manastirea Surpatele a avut o bogata activitate, atat in plan duhovnicesc, cat si in domeniul cultural-artistic: aici au functionat ateliere bisericesti, iar scriitorul si muzicologul Anton Pann a activat aici, precum si la Manastirea Dintr-un Lemn, ca profesor de muzica si ca traducator de carti religioase, in perioada anilor 1837-1850.

Ca urmare a secularizarii averilor manastirilor, dupa anul 1866, asezamantul cunoaste o perioada de declin. Din cauza lipsei de fonduri, dupa anul 1872, Manastirea Surpatele se inchide, ajungand intr-un grad mare de ruinare, iar calugaritele se muta la Manastirea Dintr-un Lemn.

Manastirea Surpatele se inchide pentru o perioada de aproape 57 de ani, timp in care cladirile, neintretinute, au ajuns in stare de ruina, iar biserica si clopotnita au fost folosite de parohia locala a satului Surpatele. Biserica a fost inchisa pana in anul 1927-1928, cand cinci maici de la Manastirea Dintr-un Lemn, cu ajutorul membrilor Comisiunii Monumentelor Istorice, au reconstruit aripa de sud a chiliilor.

In anul1927, Comisiunea Monumentelor Istorice restaureaza tot complexul monahal, lucrare care se termina in anul 1935, amenajandu-se acum si noi chilii pentru maici. Intre anii 1958-1959, asezamantului monahal i-au fost aduse multe imbunatatiri, iar dupa anul 1984, biserica a fost consolidata si invelita cu tabla de plumb, din indemnul si sub conducerea P.S. Gherasim al Eparhiei Ramnicului.

Ca obiecte de valoare artistica, aflate in biserica, amintim: usa de la intrare, frumos sculptata de Filip Tamplarul; catapeteasma, bogat sculptata, o dantela in lemn de tei, splendid exemplar de arta Brancoveneasca, cu icoane originale de mare pret; candelele de argint din fata catapetesmei; policandrul cel mare, daruit de Doamna Maria Brancoveanu.

Alexandru Odobescu nota, inca din anul 1860, cand o viziteaza, cateva obiecte de valoare din aceasta sfanta manastire: o Evanghelie imbracata cu argint poleit, oferita in dar de Constantin Brancoveanu, pe cand era vel-spatar, dania fiind scrisa cu mana sa; doua poale de icoane si o dvera de serasir si mai multe sangulii de panze de in subtire, cusute cu mare finete, pentru Maica Domnului. Sunt si sfite insemnate in catalogul lui Odobescu, de stofa de catifea, sapate pe material de matase groasa sau matase cu par de cal.

Galerie foto

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.