Mănăstirea Turnu Roșu, Sibiu, România
La aproximativ trei kilometri de comuna Turnu Roșu, pe Valea Caselor, într-un cadru dominat de păduri și de relieful montan al sudului Transilvaniei, se află Mănăstirea Turnu Roșu. Așezământul ortodox aparține județului Sibiu și păstrează legătura cu o veche tradiție monahală, într-un loc retras față de agitația drumurilor principale.
Accesul pornește din zona localității Turnu Roșu, aflată la sud de Sibiu, în apropierea culoarului Oltului. Ultima parte a traseului înaintează pe Valea Caselor, către pădure, iar schimbarea peisajului devine evidentă pe măsură ce distanța față de sat crește. Clădirile mănăstirii apar într-o zonă liniștită, mărginită de versanți împăduriți, potrivită caracterului izolat al unui așezământ monahal.
Data exactă a întemeierii vechii mănăstiri nu este cunoscută. Mărturiile descoperite în ruine au indicat însă existența așezământului în secolul al XVII-lea. O cărămidă purta anul 1601, iar pe o bucată de lemn de stejar provenită din vechiul acoperiș apărea inscripționat anul 1661. Aceste elemente au devenit repere importante pentru istoria locului.
Vechea mănăstire a dispărut în secolul al XVIII-lea, în contextul campaniei conduse de generalul Adolf Nikolaus von Bukow împotriva mai multor mănăstiri ortodoxe din Transilvania. Distrugerea așezământului de la Turnu Roșu este legată de anul 1761, perioadă în care numeroase centre monahale ortodoxe transilvănene au avut aceeași soartă. Din vechiul patrimoniu au fost salvate câteva cărți și un clopot.
Viața religioasă nu a dispărut însă definitiv din acest loc. În anul 1850 a fost ridicată o mică biserică de piatră, simplă ca arhitectură și fără turn. Lăcașul a reprezentat nucleul în jurul căruia avea să renască, mult mai târziu, actuala mănăstire. Bisericuța a fost renovată în secolul XX, iar din 1988 a dobândit statutul de monument istoric.
O nouă etapă a început la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990. Vechea bisericuță a fost restaurată și pictată, iar în jurul lăcașului au apărut clădiri necesare vieții monahale. În 1994, mănăstirea a fost reînființată și sfințită de mitropolitul Antonie Plămădeală. Tot atunci, conducerea obștii a fost încredințată părintelui Petroniu Tănase.
Dezvoltarea complexului a continuat treptat. În anul 2000 a fost construită o biserică din lemn pentru oficierea slujbelor, iar ulterior au fost ridicate paraclisul de vară, stăreția și arhondaricul. Din 2004, zona a beneficiat de alimentare cu energie electrică și apă curentă, schimbare importantă pentru funcționarea permanentă a așezământului.
Un moment decisiv pentru forma actuală a complexului a avut loc la 20 septembrie 2009, când mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, a pus piatra de temelie a noii biserici. Construcția s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, cu sprijinul credincioșilor și al comunității locale.
Paraclisul de la demisol, folosit ca biserică de iarnă, a fost sfințit în 2013 și a primit hramul Sfântului Ierarh Andrei Șaguna. La 16 august 2026, după aproape 17 ani de la așezarea pietrei de temelie, noua biserică a fost târnosită de mitropolitul Laurențiu. Cu această ocazie au fost sfințite pictura interioară și icoanele catapetesmei, iar lăcașul a primit și al doilea hram, dedicat Sfântului Ierarh Andrei Șaguna.
Hramul principal al mănăstirii rămâne „Adormirea Maicii Domnului”. Sărbătoarea așezământului are loc, prin tradiție, în prima duminică după 15 august, când la Turnu Roșu se adună numeroși credincioși și pelerini.
Mănăstirea Turnu Roșu impresionează mai ales prin îmbinarea dintre istorie, arhitectură religioasă și peisaj. Vechea bisericuță de piatră, construcțiile monahale și biserica nouă ilustrează etape diferite din evoluția așezământului, de la supraviețuirea unei tradiții locale până la refacerea completă a vieții monahale.
Împrejurimile completează caracterul locului. În zonă se află rezervația geologică de calcare eocene de la Turnu Roșu, iar spre munte se găsește Izvorul Călugărului. Localitatea păstrează și alte monumente religioase vechi, printre care biserica „Sfântul Nicolae”, legată de epoca domnitorului Matei Basarab.
Poziția retrasă, pădurea care înconjoară valea și istoria zbuciumată transformă Mănăstirea Turnu Roșu într-un obiectiv aparte al județului Sibiu. Ansamblul actual nu reprezintă doar un loc de cult, ci și rezultatul mai multor secole de continuitate, distrugere și reconstrucție, într-un colț de Transilvania aflat la intrarea în spectaculosul culoar montan al Oltului.
