Fabrica lui Oskar Schindler’s din Cracovia
Cracovia, strada Lipova nr. 4, o clădire anostă care nu spune nimic deosebit, la fel ca imobilele înconjurătoare care, chiar dacă au fost văruite proaspăt, păstrează aerul cartierului industrial la periferia orașului dincolo de Vistula.
În poloneză se cheamă „Fabryka Emalia Oskara Schindlera”. Fabrica de vase emailate Oskar Schindler. Fabrica unde s-a alcătuit cea mai cunoscută listă din lume, Lista lui Schindler. Fabrica unde s-a turnat filmul lui Steven Spielberg, care avea să facă povestea cunoscută întregii lumi.
După încheierea războiului, fabrica a continuat să funcționeze, profilată nu pe vase emailate, ci pe producția de echipamente de telecomunicații. Viitorul ei industrial după căderea comunismului nu s-a arătat luminos și autoritățile orașului au decis să-i dea o altă misiune.
Fabrica lui Schindler a devenit parte a Muzeului de Istorie al Orașului Cracovia, dedicată fiind perioadei în care Cracovia a fost sub ocupație nazistă. Este povestea locuitorilor orașului, polonezi și evrei, supuși unui regim de teroare și exterminare.
Creatorii muzeului și-au propus să producă vizitatorilor impresia că se scufundă în istorie. Retrăiești atmosfera de pace din lunile premergătoare războiului. Te plimbi pe străzi, vezi imagini stereoscopice într-o veche instalație pe care o găseai în ani ’30 în piețele orașului, participi la ultima întâlnire a veteranilor din Războiul cel Mare, unde primești și tichet ștampilat, dai o raită prin centru și te amesteci printre oamenii timpului surprinși pe străzi în imaginile de arhivă.
Mobilizarea generală te prinde în gară, trenul vine în stație, se aude zgomotul inconfundabil al locomotivei cu aburi, oamenii încearcă să se găsească în mulțime, soldații se îndreaptă spre unitățile lor, copiii se întorc din vacanță. Apoi sirenele bombardierelor germane care coboară în picaj.
Germanii au ocupat orașul pe 6 septembrie și au decis să-l transforme în capitala Guvernământului General. Străzile au căpătat denumiri germane, statuile amintind de momentele marcante ale istoriei poloneze au fost dărâmate, însemnele naziste au acoperit orașul.
Ocupația aduce în Cracovia un personaj straniu. Un german originar din zona Sudeților în Cehia. Se recomandă Oskar Schindler, om de afaceri. Este membru al Partidului Național Socialist. A venit să profite de ocupație și să facă bani. Trecutul său este mai puțin cunoscut. A spionat pentru Germania, ca agent Abwehr, motiv pentru care autoritățile din Cehoslovacia l-au ținut o vreme la închisoare.
Bețiv, afemeiat, escroc, Oskar Schindler venea la Cracovia să profite de vremurile glorioase ale Reich-ului invincibil. Ca german, obține ușor fabrica „Rekord” de pe Lipova nr. 4. Fabrica de produse metalice, înființată cu puțin înainte de război de trei antreprenori evrei, nu mersese deloc bine și se afla în faliment.
Oskar Schindler are însă o idee managerială pentru a pune fabrica pe profit: să folosească forța de muncă mult mai ieftină a lucrătorilor evrei. Ceea ce pune în aplicare. Noul patron este un om de lume. Protipendada nazistă petrece serile cu lăutari țigani, într-un cunoscut restaurant din centrul istoric al orașului.
Acum, acolo este un magazin. Schindler profită de aceste ieşiri nocturne pentru a-și face relații și apoi a-i mitui pe cei mai puternici oameni ai regimului. Devine un star local, un privilegiat al sistemului. Obține contracte profitabile cu armata germană pentru care produce crătiți, ligheane și tot felul de alte vase.
Prin noroc, biroul său din clădirea administrativă a fabricii, acolo unde s-au realizat și scenele din film, s-a păstrat intact. La intrare, deasupra ușii, portretul lui Hitler. Biroul din lemn, cu câteva poze ale lui Schindler.
Un radio care emite muzică germană din timpul războiului. În spate, o hartă pe tot peretele. Pe un alt perete, un tablou obscur cu un nud. În mijlocul camerei, unul dintre memorialele dedicate evreilor lui Schindler. O vitrină cilindrică în care sunt expuse produsele fabricii, vasele emailate. Înăuntrul acestei încăperi din încăperea prin care se trece sunt trecute numele celor 1.200 de evei angajați în fabrica Schindler.
Placa de la intrarea în fabrica Schindler reproduce acest citat din Talmud. De ce au horărât cei care au ridicat monumentul, Consiliul Comunității Evreiești din Cracovia și studenții Colegiului Albion din Michigan, SUA, să folosească anume acest citat din Talmud? Schindler a salvat 1.200 de evrei, dar milioane au pierit în camerele de gazare din lagărele naziste, în special la Auschwitz…
Fabrica de email a lui Oskar Schindler din Cracovia, cunoscută și sub numele de „Emalia”, este un loc important în istorie, fiind asociată cu salvarea a sute de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fabrica este acum un muzeu și atrage numeroși vizitatori din întreaga lume, interesati de povestea lui Schindler și de istoria Holocaustului.
