Mănăstirea Nicula

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Este situată pe șoseaua Cluj-Napoca- Gherla  intersecție dreapta cu Fizeșul Gherlei 5 km, la 50 km NE de Cluj și la 18 km SE de Dej. Așezământul este construit la 3 km din șoseaua Nicula- Gherla, pe un paltou înonjurat spre SV de Dealul Mănăstirii, Dealul Cărbunari, Podu Mic, Podul Mare și Poiana Luchi la răsărit de dealurile Zăpodia și Ghergheleul. Dacă privim spre apus se vede cresta dealului care desparte Valea Someșului de Valea Sicului, și mai în depărtare, spre orizont, Munții Huedinului. Față de satul Nicula este la disanță de 1,2 km și la o înălțime de 100m.

          Scurt istoric: Urmele istorice privind existența satului există din 1926. Prima biserică se crede că a fost construită în 1952. Satul a devnit foarte cunoscut în împrejurimi, în Muntenia, în Moldova, și chiar peste hotare datorită existenței icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, a cărei istorie o vom reda mai târziu. În locul bisericii din 1952, pe la 1700, 1712, pustnicul Nicolae construiește alta, tot din lemn, care a fost mistuită de foc la 24 aprilie 1973. Aceasta a fost înlocuită în 1974 de arhimandritul Cleopa Nan cu alta tot din lemn, asemănătoare celei vechi, așa cum arată Ioadn Podea în „Monografia mănăstirii Nicula” din 1995. Construcția este în formă de navă, cu turn ascuțit, arhitectural semănând cu bisericile din Maramureș. Interesul din ce în ce mai mare al credincioșilor și pelerinilor care cercetau sfânta mănăstire atrași de Icoana Maicii Domnului face necesară construirea unei biserici mai încăpătoare. Inițiativa construirii noii biserici din zid o are profesorul de teologie, Mihai Inașco(1836-1878), care a adunat banii necesri prin contribuție și cu sprijinul  credincioșilor, la care a adăugat și leafa sa, reușind să vadă biserica ridicată în ultimul an de viață al său.KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

          Aprecieri tehnice privind biserica mare de zid: Este construită din piatră, cu boltitură din cărămidă, în formă de navă, în stil neoromanic, după planul arhitectului italian Laurențiu Zottieh, având 30,7 m lungime, 11,35 lățime cu naos și pronaos foarte încăpător. Iconostasul aurit a fosr sculptat de S. Kertsteșiu din Tășnad. În mijlocul iconostasului este așezată Icoana Maicii Domnului de la 1681, făcătoare de minuni, care are un mecanism de ridicare și de lăsare în jos ca miile de plelerini să o poată atingeși săruta. Ușa de intrare în biserică este din lemn de stejar cu o sculptură foarte frumoasă. A fosr pusă după 1970 în timpul stăreției Arhimandritului Cleopa Nan. În anul 1906 s-au cumpăratcele trei clopote de la turnătoria Șopron din Ungaria.
          Pictura: Inițial a fost realizată de canonicul Mihail Șerban din  Gherla din 1983, autorul fiind pictor și compozitor muzical. Actuala pictură este realizată în tempera, stil bizantin, de către pictorul focșănean, prof. Vasile Pascu, în anul 1961.
          Clădirea chiliilor, zidită din 1913-1920, acoperită cu tablă e zinc, cuprinde și un paraclis cu hramul „Buna Vestire”, pentru slujbele de iarnă, pictat de monahi în stil Niculean. Are o trapeză impunătoare, ornamentată cu 60 de icoane pe sticlă și 6 chilii bine îngrijite, care sunt puse la dispoziția oaspeților.
          Altarul de vară este construit la12 km de biserica mare, din lemn de stejar sculptat, acoperit cu tablă zincată. A fost pictat de pictorul bucureșten Sandu Ignat în tehnica frescă, culori vii, stil bizantin.
          Atelierul de icoane pe sticlă prin care mănăstirea Nicula duce mai depare prestigiul geniului artistic românesc, al picturii iconelor pe sticlă, face ca icoanele de aici să fie apreciate și astăzi în Germania, Franța, Austria, Elveția. Artizanul plin de talent al acestui atelier este părintele Ilarion Mureșanu, un nume binecunoscut. În acest telier, au mai lucrat Irineu Crăciun. Mihail Meire, Nichifor Dimofte și părintele Arsenie Topa care a pictat mai multe biserici din Transilvania.Mănăstirea Nicula 2
          Muzeul este înzestrat cu o bogată colecție de icoane pe sticlă de la Nicula, Făgăraș, Scheii Brașovului, Săliște, Valea Sebeșului, localități cu faimă în pictura iconelor pe sticlă, dată de niculenii stabiliți acolo. Se găsesc și icoenpictate în zilele noastre de ierodiaconul Ilarion Mureșanu. Sunt și icoane pe lemn maramureșene, someșene, și din alte părți, din sec. XVI- XVIII, ca Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe din 1770. Dintre vechile cărți biserice atrage atenția „Cazania lui Varlaam” de la 1643 cu diverse însemnări pe marginea paginilor cu diverse însemnări pe margine paginilor  din diferite localități ale Transilvaniei. Biblia de la 1795 a lui Ioan Bob, Antologhion de la 1773 etc. Muzeul mai are sculptură în lemn și în rădăcii, ceramică, țesături, prosoape.
          Biblioteca mănăstirii cuprinde ediții semnate de nume celebre ca Toma d\’Aquino, Fericitul Augustin, dacă ne referim la cărțile teologice, și multe volume de Goethe și Shakespeare. Vizitatorul este plăcut impresionat de la început de marea poartă de stajar de la intrare, sculptată de meșterii din Tg. Nemț cu motive florale și, în afară de sfinți, și cu figurile lui Horea, Cloșca și Crișan, precum și ale domnitorilor principali ai teritoriilor românești.
          Istoria Icoanei  Maicii Domnului Făcătoare de Minuni– Icoana este cea mai mare comoară a mănăstirii, pentru care vin aici sute de credincioși an de an, care seroagă pentru alinarea suferințelor și curățirea păcatelor. Icoana a fost pictată în 1681 de preotul român Luca din Clod, sat mare, așezat la 10 km SV de Gherla. A fost cumpărată de nobilul român Ioan Cupșa din Nicula pentru biserica parohială.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.