Schitul “ Tuturor Sfinților Români ”
În apropierea cetății dacice „Sarmizegetusa Regia”, pe locul unde au avut o bucată de pământ, țăranii Ioan și Ana Alionescu, pe Valea Rea, azi se află un schit. A fost dorința lor să ridice un lăcaș monahal, dar în perioada comunistă nu au primit avizele necesare. Astfel, fiica și ginerele acestora, Maria și Mihai Alionescu, au pus piatra de temelie a lăcașului.
Cu binecuvântarea IPS Timotei de la Arad, în anul 2008, s-a sfințit locul unde avea să fie ridicată viitoarea biserică a lăcașului monahal, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Români” (a doua duminică după Rusalii). În incinta schitului se mai află un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Palama (14 noiembrie).
Pentru a construi acest așezământ, Mihai Alionescu a înființat o asociație de tip ONG în care a implicat pe toți cei care doreau să susțină acest proiect. Asociația funcționează și în prezent, președinte fiind ctitorul principal al schitului, domnul Mihai Alionescu. Numele ei este „Asociația Sarmizegetusa Regia”, având sediul în Grădiștea de Munte.
Localnicii o cunosc ca fiind „Mănăstirea de la Valea Rea”, pentru că este situată pe drumul forestier Valea Rea. Denumirea vine de la drumul rău accesibil pe acea vale în timpurile îndepărtate. Deși drumul de acces este amenajat, localnicii au păstrat denumirea.
Lăcașul este situat la întâlnirea a două văi, sub Vârtoape, între două pârâiașe, la 4,5 km de drumul principal care leagă localitatea Costești de Grădiștea de Munte. Din acest motiv, unii localnici îi mai spun și mănăstirea de la „Preluca dintre văi”.
Sfințirea pietrei de temelie a avut loc la 1 octombrie 2008, fiind prezenți reprezentanți ai Episcopiei Aradului și preoți din satele învecinate. Printre participanții la sfințirea locului a fost și părintele Ioan Sabău, fost deținut în închisorile comuniste.
În anul 2009, când a fost înființată Episcopia Devei și Hunedoarei, schitul a intrat în administrarea noii episcopii cu sediul la Deva, sub îndrumarea canonică a PS Gurie Georgiu.
Biserica este din lemn, izolată termic pe interior și tencuită (pentru frescă) urmând să fie pictată. Proiectul pentru pictură este avizat de Patriarhia Română, fiind întocmit de către pictorul Vasile Cupșa.
În incinta schitului, pe lângă biserică și paraclis, este construită o casă pentru viețuitoarele schitului, o bucătărie cu trapeză de vară, un grajd (mai retras) și este în construcție o casă cu destinația de arhondaric.
În prezent aici viețuiesc patru măicuțe și un preot duhovnic. Stareța schitului este monahia Nectaria Vaida, iar duhovnic ieromonahul Eftimie Mitra.
În incinta schitului se află și o troiță închinată Sfântului Apostol Andrei (încreștinătorul primilor daci), identică cu troița de la schitul Huta (județul Bihor). Troițele „gemene” au fost sculptate în lemn de stejar de către artistul Cătălin Iagăr din Beiuș.
Tot în cadrul schitului mai funcționează un atelier de croitorie și broderie unde măicuțele confecționează ii și costume populare, veșminte preoțești și altele cu destinație lăcașurilor de cult și valorilor culturale și tradiționale autentice românești.
