Mănăstirea Turnu

Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina din Eparhia Ramniclui, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub muntele Cozia, la 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia. Accesul catre ea a fost deosebit de greu timp de secole. Din partea sudica se ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a lungul raului spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari mentiona, in secolul al XIX-lea , ca numai „piciorul si calul pot patrunde acolo”.

Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o plimbare pe jos , merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere , sau cu masina, pana in curtea Sfantului Lacas. Mănăstirea Turnu
Denumirea Manastirii vine de la un turn masiv, de pe stanca numita „Piscul lui Teofil”, construit in secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul Arutela ale carui ruine se mai vad in Poiana Bivolari, mai jos de actuala hidrocentrala. La inceput i s-a zis „Schitul de dupa turn”, apoi „Schitul Turnu”, iar in cele din urma „Manastirea Turnu”.

Istoria ne relateaza ca prin veacurile al XV-lea si al XVI-lea s-au retras aici cativa calugari de la Manastirea Cozia, traind la inceput intr-o desavarsita saracie, adapostiti in colibe si in case de lemn. Dintre sihastrii retrasi aici cei mai renumiti au fost pustnicii Daniil si Misail, ale caror chilii ( sapate in staca ) se vad si astazi. Pe la jumatatea secolului al XVI-lea, adunandu-se mai multi sihastrii, ieroschimonahul Misail a ridicat aici o mica biserica de lemn cu hramul „Intrarea in biserica a Maicii Domnului”, intemeind astfel „Schitul Turnu”.

In anul 1676, dup ce egumenul cozian Varlaam a fost promovat episcop al Ramnicului, acorda o grija deosebita pustinicilor de la Turnu; ajungand apoi mitropolit al Tarii Romanesti, construieste o bisericuta din piatra si caramida pe vechea temelie, a bisericii de lemn, asezand sub ea moastele cuviosilor Daniil si Misail. De atunci, ea fiind o asezara monahala cu viata de obste statornica sub obladuirea Manastirii Cozia. Intre anii 1891-1896 s-a construit calea ferata Ramnicu-Valcea, Raul Vadului, iar in anul 1902 a fost racordata cu legatura la Sibiu; in preajma schitului amenajandu-se o statie CFR, legata de soseaua Calimanesti-Sibiu printr-un pod plutitor peste Olt, deschizand noi perspective fata de lumea exterioara. Datorita acestor avantaje, episcopul Gherasim Timus al Argesului decide construirea unei resedinte de vara la Turnu intre anii 1893-1901; ea va consta dintr-o cladire cu dubla functionalitate; o Biserica spatioasa, trapeza si camere de locuit. Biserica a fost construita la etaj cu hramul “ Schimbarea la fata “ ( 6 August ), devenit hramul principal al manastirii. Planurile acestui edificiu au fost intocmite de arhitectul Anton Grigorievici Lapinski, un polonez stabilit in tara noastra, fapt pentru care acest corp de case a fost executat intr-un chip cu totul strain de stilul bisericii romanesti. Tot el a pictat biserica intr-un stil modern. La 28 octombrie 1901 , cu ocazia sfintirii noilor edificii, Schitul Turnu este ridicat la rangul de manstire canonica.

O catastrofa de neinchipuit pune insa capat acestui avant nemai intalnit la Turnu: un incendiu izbucnit dintr-o soba de la arhondaric, in noaptea de 6-7 februarie 1932 distruge intr-o singura ora, 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 soproane, trapeza veche, clopotnita, turla de la biserica mica, tampla cu toate icoanele si candelele, iar pictura interioara o degradeaza impreuna cu tencuiala; luase foc si casa noua, dar printr-un efort deosebit este localizat si stins. Prin straduinta episcopului Nichita Duma si daniile credinciosilor s-au refacut biserica, clopotnita si doua case. Pictura s-a realizat in fresca de catre pictorul Belizarie, intreaga lucrare fiind terminata in 1935-1936, staret fiind ieromonahul Calist Barbu. Ca urmare a decretului 410/1959, manastirea a fost desfiintata in 1961 si transformata in casa de odihna pentru personalul Episcopiei Ramnicului si Argesului. Aceasta situatie absurda a durat pana in anul 1975 cand a fost numit ca superior, ieromonahulTeoctist Dobrin ( 1975-1990 ), iar Casa de odihna a fost evacuata si Turnu devine schit in subordinea Coziei. Cuvios, bland si harnic, egumenul reuseste, mai ales din anul 1982, sa adune in jurul sau un grup de tineri, incepand aici o noua viata monahala, cu slujbe zilnice, dupa randuiala manastireasca. Tot in acel an, s-a amenajat primul drum de acces, prin construirea podului de peste Olt, la Lotrisor. Cea mai mare realizare a sa consta in readucerea Schitului la statut de Manastire, eveniment petrecut in anul 1988. Pentru meritele sale, atat duhovnicesti, cat si gospodaresti, episcopul l-a distins cu rangul de protosinghel. Mănăstirea Turnu 1Dupa retragerea staretului Teoctist, in 1990 a fost numit monahul Ioanichie Trifa hirotonit ieromonah in 1992 care conduce destinele Manastirii si in prezent. Originar din judetul Alba, devotat vietii monahale si bun gospodar, s-a impus printr-o serie de realizari, ca restaurarea cladirilor si constrirea uniu gater, precum si prin procurarea masinilor de tamplarie, a utilajelor agricole si a numeroase autovehicule, care contribuie la prosperitatea economica a asezamantului.

Dupa incendiul din 1932 , sfantul lacas a beneficiat de o restaurare solida, asa cum arata in prezent. Deteriorarile suferite la cutremurele din anii 1977, 1986 si 1990, au impus restaurarea constructiei; atunci s-au refacut acoperisul, aducandu-l mai aproape de arhitectura romaneasca, mai ales ca tipul original, precum si pictura lui Lapinski, au constituit permanent motive de critica din partea specialistilor. Trapeza de la parter s-a amenajat intr-o biserica spatioasa pentru multimea credinciosilor care frecventeaza manastirea, cu hramul „Izvorul Tamaduirii”.

O atractie deosebita pentru vizitatori sunt Chiliile sapate in piatra, considerate ca spatii unde au locuit primii pustnici turnieri.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.