Mănăstirea Topolniţa

Mănăstire este situată la NV de orașul Drobeta Turnu Severin, la cca 10km pe șoseaua Drobeta Turnu Severin-Motru, ramificația Izvorul- Bârzei. Cei acre folosesc mijloacele publice de transport pot veni cu autobuzele orășenești din piața orașului, care merg în satul schitul Topolnița de mai multe ori pe zi.Mănăstirea Topolniţa 1
Din stația de autobz a satului se merge pietonal spre direcția vest (prin sat) 1,5 km și apoi la dreapta, prin pădure, 1,5 km. În drumul lor, autobuzele trec pe lângă Combinatul de apă grea de Halânga și prin satele: Balotești, Răscolești, Izvorul Bârzii. Întrarea în mănăstire se face pe sub clopotniță ptintr-o poartă masivă de lemn pe care sunt sculptați de la stânga la dreapta: Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Apostil Pavel, Sf. Apostol Petru și Cuvoisul Nicodim Sfințitul
Scurt istoric: biserica acutală a Mănăstirii Topolnița este construită pe vatra unei biserici mai vechi care, după tradiție și unele documente mai vechi, ar fi fost zidită de Nicodim ctitorul Tismanei cam în vremea lui Radu I ( 1374-1375). Dar există și lucrări care arată că a fost construită în locul unei sihăstrii din sec. al XV-lea. Construcția actualei biserici datează din 1646, ctitorii ei fiind Lupu Buliga, vel Căpitan întimpul lui Matei Basarab și al soției sale Stanca.
Mormintele lor se găsesc pe dreapta, în pronaosul bisericii. Inscripția de pe mormântul lui Buliga menționează că s-a luptat cu cazacii și cu moldovenii la Teleajen pe care i-a învins categoric. În stânga pronaosului este mormântul Stoichiței, fiica lui Buliga, moartă în decembrie 1653. După 1864, în urma secularizăriii averilor mănăstirești, schitul a fot părăsit și chiliile construite în 1640 s-au distrus. În anul 1912, Comisia Monumentelor Istorice face reparații parțiale și reconstruiește 3 chilii, iar în 1930, Episcopia Râmnicului și Noului Severin reînființează viața monahală la schit, numindu-l ca stareț pe Ieromonahul Calistrat Proca. Între 1933-1942 este stareț Filip Florescu, cel car în 1937 reușește să mai construiască 2 chilii din lemn. Din 1943, la conducerea schitului a fost starețul Grațian Rudoc. Acesta a confecționat în 1948 tot mobilierul din biserică, pe care l-a sculptat singur. În 1994 încă se mai făceau lucrări de restaurare și reparații începute cu ani în urmă.Mănăstirea Topolniţa
Aprecieri tehnice: Biserica are ziduri groase din cărămidă și de piatră. Sub strașină, în exterior, are mai mult rânduri de cărămidă în relief ( așezate pe muchie). Are o turlă mare de zid pe noas, acoperită cu țiglă Biserica ste acoperită cu șindrilă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos (care este mai puțin încăpător decât naosul). Pronaosul este delimitat de naos printr-un zis acre are deschisă o intarre cât o ușă. Ferestrele sunt înguste.
Pictura: A fost făcută în 1673 de fiul lui Lupu Buliga. Jupân Curea vel paharnic, pe cheltuiala sa, și este lucrată de zugravii: Gheorghe Zuc, grec, și Dima, vlah, în frescă stil bizantin. Frescele originale se mențin și astăzi. Au fost spălate în anul 1920.Pe fațada exterioară vestică se remrcă pictura cu tema: Judecata de Apoi, asemănătoare mănăstirilor din Moldova. Unele inscripții din biserică fac cunoscuți stareții din anii: 1646, 1700, 1811, 1817. Între zidurile schitului Topolnița, Ghiță Cuțui Olteanul și Simion Mehedințeanu, căpitan din oaste de panduri ai lui Tudor Vladimirescu, și-au asigurat un loc de refugiu și de rezistență. Faptul acesta este consemnat pe o placă memorială aflată la intarrea în mănăstire, pe zidul clopotniței. Mănăstirea se prezintă și astăzi cu un turn de strajă și ziduri înconjurătoare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.