Palatul Primăriei Capitalei

Palatul Primăriei Capitalei (în trecut Palatul Ministerului Lucrărilor Publice) este o clădire din Bucureşti, construită între anii 1906-1910, după planurile arhitectului Petre Antonescu. În prezent clădirea găzduieşte sediul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Construcția a fost realizată de Elie Radu, care a făcut fundația cu un radier general din beton armat de 1m grosime și a realizat planșee de beton armat.

În 1910, la inaugurarea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, Monetăria Națională, a bătut o medalie comemorativă, având pe o față profilul regelui Carol I al României, iar pe cealaltă silueta clădirii.

În 1910 în clădire a fost instalat Ministerul Lucrărilor Publice. În timpul ocupației germane din 1916-1918, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice a fost rechiziționat și transformat în Comandatura Generală Germană. După Primul Război Mondial, titulatura instituției găzduite în clădire a devenit Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor.

Clădirea a adăpostit Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când edificiul, avariat în urma bombardamentelor, a fost reconstruit și lărgit tot sub îndrumarea lui Petre Antonescu.

După ce în 1948 Petre Antonescu a renovat clădirea și i-a adăugat încă un etaj, în clădire s-a instalat Primăria Generală, devenită în următorii ani Sfatul Popular al Capitalei. Până în 2010 clădirea a găzduit sediul Primăriei Municipiului București.

Din 2011 a fost începută renovarea clădirii, motiv pentru care instituția primăriei s-a mutat, provizoriu, într-o clădire pe Splaiul Independenței și a plătit o chirie 300 de mii de euro pe lună, însumând peste 20 de milioane de euro în cei șase ani cât a durat renovarea. În decembrie 2016, primăria a revenit în vechiul sediu, a cărui renovare a costat 28 de milioane de euro.

În cadrul lucrărilor de consolidare s-a utilizat o metodă de excepție, de izolare antiseismică a bazei clădirii, care constă în decuplarea structurii de vibrațiile terenului și introducerea izolatorilor antiseismici, aceeași metodă fiind utilizată și la consolidarea Arcului de Triumf din București.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.