Mănăstirea Sf Nicolae Balamuci – Sitaru

Mănăstirea Balamuci sau Mănăstirea Sitaru este o mănăstire ortodoxă din România, situată în apropierea satuluiSitaru din comuna Grădiștea (județul Ilfov). Mănăstirea este înscrisă în Lista Monumentelor IstoriceMănăstirea Sf Nicolae Balamuci - Sitaru 1

Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru – una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea – a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753.

După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau mai mulți călugări decât înainte de secularizare (decembrie 1863). În 1915 mănăstirea rămâne pustie. Abia în anul 1928, doi călugări din obșteaCăldărușanilor, Atanasie și Martirie, se mută la Sitaru, căutând să reînvie schitul. În 1944 sosesc aici 24 de călugări basarabeni, refugiați de la Mănăstirea Noul Neamț. Chiar și după decretul regimului comunist, de desființare a mănăstirilor, din 1959, doi dintre viețuitori refuză să părăsească mănăstirea. După 1971 viața duhovnicească la Sitaru începe să renască, părinții Damian Bogdan, Gheorghe Ghenoiu și Gherasim reușind să adune în jurul lor o obște numeroasă. În ultimii ani s-au construit un corp de chilii, un arhondaric, o bibliotecă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.