Mănăstirea Robaia

Mănăstirea Robaia se află la 5 km distanţă de satul Mușătești, şi este construită într-un cadru natural deosebit. Începuturile aşezării călugăreşti la Robaia sunt străvechi, prelungindu-se în timp către anul 1359, când la Curtea de Argeş s-a „aşezat” Mitropolia Ţării Româneşti.

Documentele spun că proprietatea pe care era construită mănăstirea Robaia era a lui Pârvu Logofătul, ginerele voievodului Alexandru al -II-lea. Urmaşii acestuia închină mănăstirea, în 1671 ca metoc al mănăstirii Argeşului, şi rămâne în continuare metoc al Episcopiei de Argeş.

Biserica poartă hramul Sf Mare Mucenic Gheorghe şi este compusă din pronaos, naos şi altar. Ulterior, în cadrul unei restaurări, i se adaugă pridvorul pe stâlpi de lemn cu ferestre. Pictura din altar şi naos este refăcută în 1848, iar cea din pronaos în 1901 şi 1914. Clopotniţa actuală este construită în 1848 din bolovani şi cărămidă, înlocuind o clopotniţă mică din lemn.

În incinta mănăstirii au trăit mai mulţi călugări luminaţi şi bogaţi sufleteşte: Sofronie de la Cioara şi Pârvu Mutu zugravul, pictor bisericesc şi portretist, care şi-a petrecut aici ultimii ani ai vieţii ca monah şi schivnic.

În anul 1954, mănăstirea cunoscută ca obşte de călugări este transformată în mănăstire de maici.

În ultimii ani a fost refăcută şi calea de acces din satul Mușătești spre mănăstire şi reamenajată „Fântâna de leac”, a cărei apă se spune că ar avea proprietăţi tămăduitoare.

Lăcaş de cult şi reculegere, Mănăstirea Robaia atrage permanent turişti dornici să descopere frumuseţile țării, dar şi oameni ce caută un loc de rugăciune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.