Mănăstirea Războieni

Reprezentativ pentru comuna Razboieni ca lacas de cult este Manastirea Razboieni. Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oștenilor moldoveni căzuți în acea luptă.

Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând în considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul Constantin Turcu (1903-1980) a presupus că s-ar fi început construcția bisericii la 26 iulie 1496, când s-au aniversat 20 de ani de la lupta de la Valea Albă.

Această biserică este clădită pe osemintele ostașilor căzuți în luptă. Sub lespezile de piatră ale edificiului, din naos până în altar, pe o lungime de 10 m, o lățime de 3,5 m și o grosime de 30 de cm se află acele oseminte.

Biserica „Sf. Voievozi” din Războieni a funcționat ca biserică parohială până în anul 1734, când a fost înființată Mănăstirea Războieni, cu obște de călugări.

În anul 1803, mitropolitul Veniamin Costachi a schimbat statutul mănăstirii, transformând-o în mănăstire de maici.  Printre starețele Mănăstirii Războieni este de menționat schimonahia Suzana Ștefănescu (1830-1925), sora episcopului Melchisedec Ștefănescu al Romanului. Ea a stărețit aici între anii 1906-1925, lăsând în Mănăstirea Războieni, la moartea sa, o obște de peste 50 de călugărițe.

Mănăstirea Războieni a fost desființată prin Decretul nr. 410/1959, iar biserica voievodală a devenit biserică de parohie. Maicile în vârstă au fost trimise la mănăstirile Agapia, Văratec și Slatina, iar cele tinere au fost scoase din monahism. Cu toate acestea, patru maici au rămas la Războieni, părăsind numai de formă veșmântul monahal. Cele mai multe chilii mănăstirești au fost demolate.

După căderea regimului comunist, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990, aici sosind un grup de maici și surori de la Mănăstirea Văratec, precum și cele patru călugărițe care făceau parte din obștea mănăstirii la momentul desființării. După reînființarea mănăstirii, obștea monahală de acolo a fost îndrumată de stareța Olimpiada Neagu (1994-1998) și stareța stavroforă Acachia Căuș (din 1998).

Mănăstirea Războieni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-a-A-10647și fiind formată din 4 obiective:

  • Biserica „Sf. Voievozi” – datând din sec. XV
  • Turnul clopotniță – datând din 1862
  • Stăreția – datând din sec. XX
  • Chiliile – datând din sec. XIX-XX

Materielul folosit la ridicarea manastirii este piatra cioplita. Asa cum este cunoscuta astazi, ea este o zidire asemanatoare cu ctitoriile de la Piatra Neamt si Borzesti.

Pe peretele dinspre sud, in dreapta usii se afla pisania scrisa in slavona, dupa dorinta lui Stefan, in care se descrie, pe scurt, marea batalie din 1476.

Biserica Razboieni apartine stilului gotic, inbinat cu elemente moldovenesti,stil denumit mixt, fara turle si fara abside laterale, cu o serie de cupole dispuse in fila si prinse sub un singur acoperis care este unitar, in patru ape, cu pante repezi si streasina larga. In interior se respecta impartirea traditionala: pronaos, naos si altar.

Exteriorul este impodobit cu doua siruri de ocnite sub cornisa, nu are sanuri laterale iar absida altarului este de forma poligonala, fiind acoperita de noua firide alungite.

Ornamentatia exterioara cuprinde caramizi smaltuite si discuri policrome cu bumbi, iar portalul de la intrare prezinta o alternanta de toruri si cavete imbinate in arc frant, cu baze poligonale ornamentale. Pronaosul este acoperit cu doua calote sferice sustinute printr-un arc dublou, iar cupola naosului apasa direct pe patru arce piezise. In ansamblu, intregul sistem de boltire al monumentului se remarca prin unitate si eleganta.

De-a lungul celor cinci veacuri de existenta ea a suferit multiple interventii, dar in anii 1975 – 1977 in urma lucrarilor de restaurare care au indepartat pridvorul de la intrare, turlele ridicate in secolul al XIX-lea si alte adaosuri, ea a revenit la infatisarea initiala.

In 1990 a fost redeschis Schitul Razboieni, acesta primind in anul 1994 statutul de manastire, ocazie cu care este instalata stareta Stavrofora Olimpiada Neagu. In anul 1998 este numita stareta Stavrofora Acachia Caus, in prezent manastirea numarand 26 monahii si surori, ea fiind povatuita duhovniceste de catre Parintele Ieromonah Daniel Macovei.

Aici funcționează ateliere de croitorie, sculptură, litografiere icoane, țesut covoare și tâmplărie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.