Mănăstirea Slătioara, Suceava, România
În inima pitoreștii comune Râşca, la marginea satului Slătioara, se ridică Mănăstirea Slătioara – un simbol de rezistență a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. A fost înființată în 1947 de ieromonahul Glicherie Tănase și schimonahul David Bidașcu, care au dorit să păstreze calendarul iulian și tradițiile religioase vechi.
Inițial construită ca biserică-paraclis de lemn, cu hramul „Schimbarea la Față”, mănăstirea s-a extins treptat. Între 1978–1982, a fost reconstruită, mărită și dotată cu chilii moderne. În 1984, un incendiu puternic a distrus clopotnița și o parte din chilii; comunitatea monahală a reconstruit totul, redând viață locașului sacru.
Complexul găzduiește astăzi o catedrală impozantă dedicată „Pogorârea Sfântului Duh” – în construcție, chilii îngrijite și atelier de ceară pentru lumanări. De asemenea, există un izvor cu apă sulfuroasă, considerată vindecătoare, aflată la marginea pădurii.
Un alt punct central este cultul Sfântului Ierarh Glicherie Tănase (1891–1985): canonizat în 1997 după descoperirea moaștelor sale cu miros de mir, acestea sunt venerate de pelerini în racla din biserică. În fiecare 15 iunie, comunități din țară și din diaspora vin la slujbe solemne, intrând în procesiuni și rugăciuni intense.
Viața spirituală aici este profund autentică. Regulile de bună conduită și vestimentă sunt respectate cu strictețe, iar slujbele de Revelion (moliftele Sfântului Vasile, 13–14 ianuarie) adună mulțimi de credincioși doritori de har spiritual.
Mănăstirea Slătioara este parte din „Ținutul Mănăstirilor” din Bucovina – o zonă încărcată de spiritualitate și istorie, alături de celebrele ansambluri pictate UNESCO din zonă.
Vizitarea acestui așezământ oferă o experiență specială: liniștea curții, clădirile albe, detaliile arhitecturii ortodoxe și reverența monahală creează un spațiu de reculegere profund. Atelierul, izvorul și gospodăria mănăstirii reflectă o viață centrată pe rugăciune, muncă și ospitalitate. Nu există taxe de vizitare, dar regulile stricte privind îmbrăcămintea subliniază natura profund liturgică a locului.
Mănăstirea Slătioara este mai mult decât un loc de pelerinaj: este o mărturie vie a suferinței pentru credință, a demnității spirituale și a renașterii sub protecția lui Dumnezeu. Vizitatorii pleacă îmbogățiți sufletește, aducând cu ei amintirea unui bastion de credință autentică din Bucovina.
