Mănăstirea Sf. Agnes, Praga

Mănăstirea Sf. Agnes (Anežský klášter) a fost fondată de Agnes, fiica lui Otakar I, în anii 1230, însă construcţia a continuat încă 50 de ani după aceea. Cu toate că a căzut în ruină în secolul al XIX-lea, a fost parţial restaurată recent şi două dintre biserici sunt adesea locaţii de concerte şi alte evenimente. Aici se află şi o colecţie extraordinară de artă medievală, aparţinând în cea mai mare parte Galeriei Naţionale.manastirea-sf-agnes-praga

Întregul complex era foarte aglomerat şi foarte important înainte de Războaiele Husite din anii 1400, care, aşa cum era de aşteptat, au întrerupt funcţionarea mănăstirii. A fost apoi folosită un număr de grupări religioase până în 1782, când Iosef al II-lea a secularizat-o. După aceea, cele două biserici au căzut în ruină după ani de neglijare în care au fost folosite ca depozite. Acest lucru nu se mai întâmplă acum, ele fiind restaurate, cu schiturile reconstruite. Mai mult, au fost localizate mormântul lui Václav şi mormintele altor conducători din dinastia Přemyslid. În 1986, Biserica Sf. Francisc a fost reproiectată pentru a deveni un loc de concerte şi alte spectacole, în timp ce mare parte din restul complexului funcţionează acum ca o imensă galerie de artă.

Înainte colecţia medievală de artă aflată în proprietatea Galeriei Naţionale se găsea în Mănăstirea Sf. Gheorghe, care este în cadrul Castelului Praga. În urma reconfigurării însă colecţia a fost mutată la Mănăstirea Sf. Agnes, unde a rămas. Puţine sunt muzeele din Europa Centrală care se pot mândru cu o asemenea colecţie importantă de artă medievală ca cea de aici, inclusiv picturi pe lemn, numeroase madone cioplite, triptice şi multe alte picturi. Mulţi dintre artişti sunt necunoscuţi şi sunt pur şi simplu numiţi cu apelativul de maestru al oraşului în care au lucrat.manastirea-sf-agnes-praga-1

Colecţiile

Prima încăpere în care intri în muzeu conţine un număr de madone cioplite, evident sub influența artei franceze, care datează din secolele al XII-lea şi al XIII-lea. Mai sunt şi alte opere de artă care au ca tematică madona, cum ar fi o pictură a maestrului Vyšší Brod şi o pictură de la biserica Vyšehrad, care datează din anii 1350. Foarte intrigant, aici se găseşte şi o hermă în care a fost încastrat craniul unei persoane plecate. În acest caz, a fost folosită pentru Sf. Ludmila, bunica Sf. Václav.

Cea de a doua încăpere conţine nouă picturi, toate ale aceluiaşi artist, toate reprezentând scene din viaţa lui Hristos. Se crede că acestea au fost începute în anii 1350, cu toate că execuţia rămâne chestionabilă – acestea nu sunt cele mai bune opere de artă din muzeu. Acest lucru se poate datora faptului că artistul şi-a pus ucenicii să termine multe dintre picturi în loc să le termine singur. Veţi vedea aici multe scene diferite din viaţa lui Hristos, cum ar fi Hristos pe Muntele Măslinilor şi scena naşterii.

Ajungând în cea de a treia încăpere veţi constata că toate operele de artă de aici aparţin aceluiaşi om: Maestrul Theodoric. Cele mai faimoase dintre lucrările lui cuprind cele 128 de picturi pictate de el în Capela Sfintei Cruci la castelul Karlštejn (Hrad Karlštejn), în anii 1350-1360. Multora nu le place stilul acestor picturi, cunoscut ca Weicher Stil, însă vă puteţi face o părere proprie după ce veţi vedea peste 6 tablouri din cele menţionate mai sus în această încăpere.

Următoarea încăpere a muzeului găzduieşte o colecţie de opere de artă diferite, însă cea mai impresionată este fără îndoială Crucificarea. Este incredibil de grafică şi reprezentarea este foarte realistă ca stil, iar lucrarea a fost odinioară în proprietatea Mănăstirii Emmaus (Klášter na Slovanech). Veţi putea vedea nişte vitralii incredibile de la Kolín, alături de câteva sculpuri reprezentând madona cu pruncul şi o Pieta de la Lásenice.

Când veţi trece în următoarea sală, veţi fi ajuns într-unul dintre punctele forte ale colecţiilor de artă de aici – picturile pe lemn ale Maestrului din Třeboň, care reprezintă ultimele rămăşiţe ale unui triptic din 1380. Acestea încorporează emoţie şi precizie şi reprezintă un exemplu de primă clasă de operă de maestru. Una dintre cele mai admirate opere este o pictură numită Madona din Roudnice alături de o Crucificare excelentă de acelaşi artist.

Următoarea sală conţine o mulţime de madone şi o serie de portrete pe lemn cunoscute sub numele de Ciclul Capucinilor. Există şi un chivot datând aproximativ din 1400 de la Sedlec lângă Kutná Hora. Camera următoare conţine printre alte lucruri un „Tripticul Roudnice” de la începutul secolului al XV-lea şi o interpretare gotică a „Madonei de la Český Krumlov”. După ce veţi fi parcurs această sală, ar trebui să vă întoarceţi pe lângă Ciclul Capucinilor pentru a ajunge în sala cea mare…

Sala mare are o mulţime de opere de artă expuse, inclusiv şase tablouri pe lemn ale Maestrului de la Rajhrad şi un triptic destul de macabru intitulat Tripticul Reininghaus. Acolo se află şi o Adormire a Maicii Domnului de la Deštná, alături de un triptic cu Sf. Gheorghe. Veţi vedea şi lucrări ale Maestrului din Litoměřice – inclusiv tripticul său cu Sfânta Treime – cât şi opera austriacă intitulată „Fecioara Maria cu ghirlandele”. În final veţi putea vedea tripticul Velhartice, care flanchează ambele laturi ale statuii Madonei cu Pruncul.[om_gmap zoom=”9″ lat=”50.092081131215714″ lng=”14.423946461174637″ marker=”https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/08/17.png” ]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.