Mănăstirea Doroteia, Suceava, România
În inima Bucovinei, la Plutonița (comuna Frasin, Suceava), se află Mănăstirea Doroteia – un colț de liniște și spiritualitate cu rădăcini adânci în secolul al XVII‑lea. Începuturile sale sunt legate de viața de sihaștri a călugărilor Dorotei și Pluton, ucenici ai celebrei Mănăstiri Voroneț, care și-au întemeiat chilii în pădurile din apropiere, răspândind un stil de viață contemplativ și ascetic.
După decăderea sub comunism, tradiția locală a trecut printr-o lungă perioadă de uitare. Însă în 1997, un grup de localnici – Gavril, Vasile, Victor Rusu, Gheorghe Gemănaru și Constantin Bălan – a donat poiana și terenul pentru renașterea așezământului. Cu sprijinul episcopului Gherasim Putneanu, s-a așezat temelia actualei mănăstiri cu hramul „Schimbarea la Față”, în timp ce paraclisul – dedicat arhanghelilor Mihail și Gavriil – se înalță alături.
Din cauza regimul comunist, numărul vietuițorilor de aici s-a împuținat. În anul 1997 ctitorii Rusu Gavril, Rusu Vasile, Rusu Victor, Gemanaru Gheorghe, Balan Constantin au donat poiana si o parte din padure pentru manastirea actuala, cu hramul Schimbarea la Față, si pentru un paraclis cu hramul voievozilor Mihail si Gavriil.
Acest gest crestinesc a fost scris in cartea cerului, in vara anului 1997, cand P.S. Gherasim Putneanu, azi trecut la cele vesnice, a sfintit piatra de temelie, punand prima troita in poiana manastirii, in amintirea sihastrilor si nevoitorilor, care au sfintit aceste locuri cu trupurile lor, sufletele lor si rugaciunea lor.
Locaşul de închinare cu hramul Înălţarea Domnului este construit din lemn cioplit, pe temelie de piatră, de credincioşii din comuna Doroteia-Plutoniţa, între anii 1872-1875. Stilul de construcţie este cel moldovenesc, cu plan în formă de cruce, cu trei turnuri, având o lungime de 17,50 m, lăţimea – 10,50 m şi înălţimea până la acoperiş de 6 m. Interiorul este împărţit în: altar, naos, pronaos şi pridvor.
Lângă biserică s-a înfiinţat un cimitir în care îşi dorm somnul de veci moşii şi strămoşii noştri, dar şi eroii necunoscuţi adunaţi de pe frontul din satul nostru. La 6 octombrie 1884 s-a luat hotărârea deschiderii unei şcoli la Doroteia, ea fiind înfiinţată la 3 decembrie 1887, funcţionând într-o casă particulară până în anul 1903, când înţeleptul primar Ilie Brădăţan, cu sprijinul prefectului de Câmpulung, a zidit aproape de biserică o clădire în care funcţionează şi astăzi şcoala din Doroteia.
După actul de sfinţire a bisericii, ea a fost târnosită pe data de 17/29 noiembrie 1881 de Mitropolitul Bucovinei, Silvestru Moraru.
Din anul 1810 până în anul 1852 parohia Doroteia a aparţinut de parohia Stulpicani, atunci când a trecut sub administraţia parohiei Bucşoaia. Sfânta Liturghie se săvârşea doar în duminica a doua şi a treia din lună. După nenumărate cereri ale credincioşilor, în anul 1921, satul Doroteia-Plotoniţa a devenit parohie.
Pentru vizitatori, Mănăstirea Doroteia oferă o experiență autentică de reculegere. Aici, pelerinii găsesc liniște în mijlocul naturii, în mijlocul codrilor Bucovinei, dar și un sentiment de continuitate cu tradiția spirituală. Paraclisul de lângă biserică și frumoasele sculpturi de lemn, clopotnița și altarul simplu dar impunător creează un cadru intim, propice meditației și rugăciunii.
Pe lângă semnificația religioasă, situl are și rol cultural și turistic: este parte din ruta mănăstirilor din Bucovina, o regiune unde credința poporului român s-a păstrat și exprimat autentic prin arhitectura lemnului și pictura bizantină. Pelerini și simpli călători sunt întâmpinați cu ospitalitate, iar câteva locuri de cazare sunt disponibile chiar pe proprietatea mănăstirii, pentru cei care doresc să se bucure de atmosfera duhovnicească.
