Rezervația geologică Dealul Melcului din Corund

Dealul Melcului este considerat cea mai mare ocurenta de aragonit din Bazinul Carpatic. Cele trei perimetre miniere de odinioara au statut de protectie nationala inca din anul 1980.

Varsta acestei arii de pe Dealul Melcului este apreciata a avea 30-40000 de ani. In cele trei situri ale rezervatiei prezente putem vizita „ranile de suprafata” ramase dupa exploatarea aragonitului.
Calcitul si aragonitul s-au format prin procese de precipitare din solutii sarate, carbogazoase cu temperatura scazuta.

Numele de Dealul Melcului a fost mentionat deja in secolul al 18-lea de catre Laszlo Kovari. Dealul calcaros cu izvoare a avut forma unui melc. Aceasta forma a disparut definitiv odata cu inceperea exploatarii aragonitului. Exploatarea a avut loc pe langa crestele fostelor crapaturi umplute cu aragonit, manual sau cu ajutorul unor instrumente. Din nefericire in prima jumatate a secolului al 20-lea exploatarea de suprafata a dus la disparitia aproape totala a aragonitului.

Din cauza fragilitatii mineralul numit si piatra pretioasa a secuilor nu putea fi cioplit, insa prin slefuire se putea obtine obiecte decorative frumoase: instrumente de scris, scrumiere, vaze de flori, fructiere. De asemenea din acest mineral s-au realizat si cele doua vase cu apa sfintita ale bisericii romano-catolice din Corund (care au inaltimea de 1 metru si latimea de 60 cm, pe care Vencel Knop, proprietarul uzinei de slefuire a aragonitului, le-a donat comunitatii catolice din Corund).

O mare parte a depunerilor de calcar care formeaza Dealul Melcului consta in depuneri de travertin fara structura cristalina, cu parti faramitate, cu bule, de multe ori argiloase. Calcitul si aragonitul se cristalizeaza in apa care curge pe suprafata terenului, respectiv in apa din crapaturile, fisurile de travertin, perpendicular pe peretele fisurilor. Cresterea cristalelor se termina atunci cand straturile din cele doua laturi se intalnesc, iar calea apei se blocheaza. In aceste cazuri apa aflata sub presiune cauta o alta fisura, iar procedura reincepe.

Dupa terminarea procesului de crestere apar culori mai inchise care sunt in majoritatea cazurilor de origine bacteriana sau apar datorita dendritelor formate din oxizi de mangan. Culoarea carbonatilor i se datoreaza prezentei sulfurii de fier sau a oxidarii fierului.

Dintre numeroasele izvoare existente in zona Dealului Melcului Izvorul Unicum s-a dovedit a fi cea mai veche. Apa acestui izvor a fost folosita si in urma cu o suta de ani pentru umplerea bazinului Unicum.

Acest izvor este unul dintre numeroasele izvoare care se gasesc pe teritoriul rezervatiei, apele lor fiind foarte sarate-calcaroase-bogate in bicarbonati-carbogazoase-sulfuroase-feruginoase.Conform observatiilor lui Antal Koch realizate in anul 1877 in sase saptamani s-au format depuneri de cativa milimetri. El a fost primul care a observat acumularile mici de aragonit in jurul izvoarelor.

Din cauza incercarilor de exploatare a aragonitului cu dinamita de la inceputul anilor 1960 ai secolului al 20-lea debitul izvorului s-a redus in mod semnificativ. Inainte de exploatare debitul izvorului ar fi fost de zece ori mai mare, decat astazi.

Izvorul isi schimba locul in mod continuu, ceea ce este indicat de precipitatele desare existente pe roci sidepicurarea acestora, insa cand izvorul gaseste o fisura mica, iese la suprafata insotit de bule din cauza dioxidului de carbon. Valorile se schimba de la an la an, cantitatea de substanta dizolvata fiind influentata de anotimp, temperatura, debitul apei si debitul de gaz.

Complexitatea geologica a rezervatiei este accentuata si prin existenta micilor vulcani de namol in jurul izvoarelor. Insa acesti vulcani de namol reci – in ciuda numelor si formelor lor – nu s-au format in urma unor activitati vulcanice, ci din cauza existentei gazului natural aflat in adancime. La iesirea la suprafata gazul natural aduce detritus amestecat cu apa.

Dealurile din Tinutul Sarii au fost formate din lut de uriasi. Unul dintre ei a gaurit dealul de vizavi cu un bat, iar in locul acestuia a aparut un izvor sarat-calcaros ceea ce contribuie la cresterea Dealului Melcului.

You may also like...

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.