Cetatea Mălăiești

Cetatea Mălăieşti este o bijuterie a Ţării Haţegului. Cu turnul ei central şi fragmentul de curtină păstrat, fortificaţia este un foarte bun exemplu al modului în care se construiau cetăţile de către românii medievali din Transilvania.Cetatea Mălăiești 2

În mod paradoxal, Cetatea Mălăieştilor apare în sursele scrise foarte târziu, respectiv în anul 1613, în momentul în care urmaşii întemeietorilor s-au stins. Începuturile ei au fost făcute cândva la finele secolului al XIV-lea, de către cnejii din familia Sărăcin din Sălaşul de Sus. Ambiţiile lor au atins apogeul odată cu imaginea nouă a cetăţii, în secolul al XVI-lea. La scurt timp după începutul secolului al XVII-lea, cetatea a fost treptat lăsată în paragină. La început de secol al XVIII-lea, o încercare de apărare s-a finalizat fără lupte, în faţa demonstraţiei de forţă a tunurilor habsburgilor.Cetatea Mălăiești

Turnul principal domină o curtină aproape circulară; chiar dacă de o mărime modestă, el a conservat toate atributele unui astfel de element militar şi rezidenţial. Curtina simplă, cu creneluri libere, a apărut în secolul următor întemeierii, iar în a doua parte a sa a fost clădit acolo un mic palat, în interiorul căruia trona o superbă sobă cu cavaleri în turnir.Cetatea Mălăiești 1

Cu minimele conservări produse după cercetarea sa arheologică, cetatea îşi păstrează foarte bine relicvele. Peisajul în care a fost integrată degajă o linişte adâncă. Dacă Depresiunea Haţegului abia se zăreşte, pantele care urcă lin către Munţii Retezat, împădurindu-se treptat, oferă un farmec aparte.

[om_gmap zoom=”9″ lat=”45.4833257530632″ lng=”22.947325450368226″ marker=”https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/08/9.png” ]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.