Schitului Borleşti – Mastacăn
Prima atestare documentară este în anul 1996 când maica Melania Cojoc cumpără zece prăjini de pământ de la familia Muraru Vasile și Rodica din Satul Mastacăn com. Borelești.
În anul 1997 se ridică de către măicuțe o căsuță cu câteva chilii și un paraclis pentru sfintele slujbe din daniile credincioșilor din împrejurimi. La scurtă vreme, aproximativ un an Schitul intră sub oblăduirea Mănăstirii Nechit prin actul de vânzare-cumpărare din 15.09.1998 încheiat între Arhim.
Zenovie Ghidescu, Starețul Sf. Mănăstirii Nechit, și maica Melania Cojoc. Apoi maica Melania trece Schitul în subordinea Mănăstirii Văratec fără încunvințarea Preacuvioșiei Sale, însă pentru a intra în legalitate Pr. Arhim.
Zenovie donează Mănăstirii Văratec pentru Schitul Sf.Mina (de maici) bucata de pământ și chiliile cu paraclisul construite pe el. În acest timp se ridică și o bisericuță de lemn închinată Sfântului Mina. Datorită anumitor împrejurări și lipsurilor din acea perioadă Schitul rămâne fără vețuitoare, maicile întorcându-se la Mănăstirea Văratec iar maica Melania retrăgându-se într-o chilie din împrejurimile Schitului.
În data de 25.04.2001 din încredințarea I.P.S. Daniel, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Schitul Sfântul Mare Mucenic Mina trece din subordinea Mănăstirii Văratec sub oblăduirea Mănăstirii Nechit cu destinație pentru călugări.
Până în anul 2002 Schitul a fost frecventat de câte un călugăr având ca supraveghetor pe Pr. Ierom. Visarion Baghiu retras din mănăstire la casa părintească din apropierea Schitului.
Din 17.02.2002 la Schitul Sfântul Mina se reîncepe viața monahală prin venirea Pr. Ierom. Antim Bozoancă, actualul egumen, dimpreună cu 3 viețuitori de la Mănăstirea Ceahlău de pe muntele Ceahlău unde a păstorit ca stareț.
Din 2002 viața monahală se desfășoară după tipicul mănăstiresc și după rânduielile Sfinților Părinți cu cele șapte laude săvârșite zilnic și Sfânta Liturghie în duminici și sărbători. Deasemenea după 2002 Schitul se extinde și ca suprafață prin numereoasele donații de pământ a credincioșilor evlavioși din împrejurimi.
În anul 2004 Schitul trece printr-un cumplit incendiu în care bisericuța de lemn arde până în temelii.
În anul 2006 are loc sfințirea locului pentru ridicarea unei noi biserici din cărămidă închinată Sfântului Mare Mucenic Mina iar în locul biserici care a ars s-a ridicat o noua bisericuță din lemn (bușteni) închinată Maici Domnului cu hramul Acoperământul Maici Domnului.
Alături de bisericuța din lemn s-a ridicat un corp de chilii pentru închinători și pelerini cu cazare pe timp de vară în care este amenajat și un paraclis provizoriu, unde se săvârșesc slujbele zilnice. Schitul Sfântul Mare Mucenic Mina deține o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina și alte părticele ale Sfinților Haralambie, Pantelimon, Nifon Atonitul, Cuviosul Ioan Guțu și alți.
Deasemeni în bisericuța Acoperământului Maicii Domnului se află o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maici Domnului de la Poceaev și o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos din secolul XV adusă de la Ierusalim, din țara Sfântă, de la o Măn. din Betania (unde se află mormântul lui Lazăr) amândouă icoane făcătoare de minuni.
