Schitul Cozia Veche – Sfantul Ioan la Piatra

Schitul Sfantul Ioan la Piatra a fost construit la o data necunoscuta ca inceput cu osteneala si cheltuiala stramosilor nostri domnitori, boieri sau oameni de rand inca neidentificati pana in prezent.

Cercetatorii nu exclud posibilitatea ca aici, la Cozia Veche sau in jur, sa fi fost o vatra monahala mai veche decat actuala Manastire Cozia ctitoria lui Mircea cel Batran din anul 1388.

Schitul Cozia Veche – Schitul Sfantul Ioan la Piatra – este denumirea ruinelor unei foste bisericute ale carei ziduri naruite se mai puteau vedea, pana in anul 1986, pe Valea Oltului, la distanta de un kilometru de la Manastirea Cozia, dinspre Ramnicu Valcea spre Sibiu.

Intaia informatie despre acest schit o aflam la anul 1601 unde vietuiau Andron Batranu si calugarul Gavriil Lotreanul care a scris testamentul monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul.

Schitul Sfantul Ioan la Piatra a fost vizitat in anul 1657 de Patriarhul Macarie al Antiohiei si Paul de Alep care descriu vizita facuta aici astfel: “Biserica este prea frumos cladita… aici locuieste un cucernic pustnic…”.

Schitul Sfantul Ioan la Piatra exista prin urmare cu mult inaintea celor doua documente, deci nu ia fiinta acum, ci era dainuind ca institutie de sine statatoare.

Biserica de la Cozia Veche a fost restaurata in anul 1670 si resfintita de Mitropolitul Teodosie al Tarii Romanesti, fost calugar si staret in Manastirea Cozia, hramul schitului fiind in 24 iunie, ziua nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.

Schitul Sfantul Ioan la Piatra cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, s-a refacut in anul 1986 prin sarguinta si cheltuiala bunului crestin Ioan Mihaila, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, ajutat de familie si prietenii sai (Constantin Mihaila – frate, Alexandru Dinulescu, Dumitru Udrescu, Mircea Niricioiu, Constantin Nicula, Vasalie Nois, Gheorghe Bentu, Ioana Juravlea si altii).

S-a zidit biserica, s-a pictat, s-a facut catapeteasma sculptata in lemn, policandre, sfesnice imparatesti, sfinte vase, vesminte, carti, trei clopote, cladiri mobilate si dotate cu toate cele necesare pentru vietuire si staretie, clopotnita, zidurile, portile schitului, etc.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.