Muzeul Național de Artă al României
Muzeul Naţional de Artă are trei galerii de artă şi o istorie regală. Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă însumează opere expuse într-o manieră atractivă şi modernă, orice vizită fiind un mod agreabil şi instructiv de a petrece timpul.
Muzeul Național de Artă al României a luat ființă în anul 1948, an în care i s-a dat în folosință clădirea fostului palat regal de pe Calea Victoriei din București, puternic afectat în urma bombardamentelor din 1944.
Încă de la început muzeul a avut un caracter enciclopedic, grupând colecții variate de artă românească, europeană și orientală. El este păstrătorul celui mai reprezentativ patrimoniu de artă medievală și modernă românească, un instrument indispensabil pentru cunoașterea culturii vizuale românești.
Deschis din 1950 publicului larg, MNAR cuprinde în prezent Galeria Națională (cu Galeria de Artă Veche Românească și Galeria de Artă Românească Modernă), Galeria de Artă Europeană precum și spațiile istorice ale fostului palat regal (Sala Tronului, Sufrageria Regală, Scara Voievozilor).
Galeria de Artă Europeană cuprinde cea mai importantă colecție de acest fel din România. La baza sa a stat colecţia regelui Carol I. Acesteia i s-au adăugat lucrări din colecţiile Ioan şi dr. Nicolae Kalinderu, Toma Stelian, Anastasie Simu, Al. Saint-Georges, ca și din vechea Pinacotecă a Municipiului Bucureşti. După 1950 lor li s-au alăturat alte donații și achiziţii.
Picturile și sculpturile expuse reflectă cronologic dezvoltarea principalelor școli europene. Arta italiană este reprezentată prin picturi de Domenico Veneziano, Jacopo Bassano, Bronzino, Tintoretto și Luca Giordano. Secolul de Aur al artei olandeze este reflectat prin lucrări de Rembrandt și Jan Davidsz. de Heem, în timp ce arta flamandă este reprezentată de artişti precum Rubens, Pieter van Mol, Pieter Brueghel cel Tânăr și Jan Brueghel cel Bătrân.
Ilustrative pentru diferite perioade din creația lui El Greco, cele trei tablouri ale marelui pictor domină sala dedicată artei spaniole. Şcoala germană include lucrări de Lucas Cranach cel Bătrân și Hans von Aachen, iar cea franceză include pânze ale unor artişti de renume precum Claude Monet, Paul Signac, Alfred Sisley, precum şi sculpturi de Auguste Rodin, Camille Claudel şi Antoine Bourdelle.
Sala Tronului, este dominată de stema regală monumentală situată în partea opusă absidei tronului, fiind flancată de cele două portrete, Carol și Ferdinand, realizate, în 1934, de pictorul Aurel Bordenache (1902 – 1987).
Plafonul este decorat cu fresca Ceciliei Cuţescu-Storck – realizată la dorința a regelui Carol al II-lea – și înfăţişează artele (pictura, sculptura, muzica, tragedia, comedia, poezia), “reprezentate în mod simbolic într’o zi de sărbătoare sub cerul românesc, unde veneau din slavă geniile izbânzii şi ale gloriei să încununeze strădania artelor româneşti” așa cum consemnează artista în cartea Fresca unei vieţi.
