Manastirea Slanic

Trecând de comuna Domnești a județului Argeș, un drum forestier șerpuiește pe sub poale de păduri de fag, ajungând într-o depresiune submontană, de aproximativ 900 m altitudine, ce adăpostește o veche vatră sihăstrească, Mânăstirea Slănic.

Începuturile vieţii monahale la Slãnic sunt mai puţin cunoscute, pierzându-se în negura vremii. Ne este astãzi binecunoscut faptul cã cele mai multe aşezãri monahale au apãrut în locul altora mai vechi, coborând pe firul istoriei pânã în vremuri imemoriale .Manastirea Slanic

Despre schitul Slãnic  tradiţia ne spune cã a fost ctitorit de voievodul Vlad Ţepeş şi cã ar fi existat si pe vremea domnitorilor Neagoe Basarab şi Mihai Viteazu. Prima atestare documentarã a Schitului Slãnic datează din  16 Mai 1679 în documentul prin care popa Nica, fiul lui Macarie cãlugãrul din Slãnic, doneazã şi închinã mânãstirii Aninoasa biserica cu delniţa ei din Slãnicul de Jos.

Acesta este de fapt chiar actul de (re)înfiinţare a Schitului Slãnic cãci, prin trecerea  bisericii de mir sub tutela mânãstirii  Aninoasa, aceasta intrã în circuitul monahal purtând numele de Schitul Slãnic, având, se pare, ca prim vieţuitor chiar pe ctitorul sãu, întrucât popa Nica apare în documente ulterioare acestei date purtând numele „popa Nicolae cãlugarul”.Manastirea Slanic 1

În anul 1805, din motive necunoscute nouã, schitul se desfiinţeazã, biserica fiind mutatã în jurul anului 1830 într-un sat din Vlaşca, nemairãmânând din el, aşa cum ni se aratã într-un document de la 1871, decât numai ruinele şi o cruce de piatrã, datatã 1788(9), care sã vesteascã peste vremi cã aici a existat, cândva, o vatrã monahalã.  La 1916 monahul Irinarh Pulpea, originar din Slãnic, cunoscând cele depre schit, se retrage aici în sihãstrie, iar la 1922, luând de ajutor pe ieromonahul Isidor Ghimpeţeanu (de la mânãstirea Robaia) încep construirea unei biserici în cinstea Maicii Domnului.

În demersul lor au fost sprijiniţi şi ajutaţi de moşnenii slãniceni care „pentru dragostea şi evlavia ce avurã pentru credinţa strãmoşeascã” au donat 5 ha de pãmânt  pentru „reînfiinţarea schitului Slãnicului”, cu hramurile: „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfântul Antonie cel Mare”. Construcţia bisericii dureazã pânã la 1930 (pãrinţii depunând eforturi deosebite în aducerea materialelor de construcţie, care au fost cãrate cu spinarea de la mari distanţe) şi se sfinţeşte în toamna aceluiaşi an, la 19 Octombrie .Manastirea Slanic 2

Dupã o perioadã relativ scurtã de instabilitate, în 1944 este numit ca stareţ al schitului pãrintele Vitimion Niţoiu, cel care va pune temeliile vieţii monahale la Slãnic prin introducerea rânduielii de slujbã zilnicã dupã tipicul mânãstiresc şi a vieţii de obşte dupã regulamentele monahale. În 1978 se retrage, lãsând conducerea schitului în seama ucenicului sãu, pãrintele Teofil Bãdoiu, iar în 1990, cunoscându-şi dinainte sfârşitul, trece la cele veşnice. Este demn de reţinut  faptul cã, în al nouãlea deceniu al secolului trecut, la Slãnic s-au construit douã biserici, fapt care, cunoscând vitregia vremurilor de atunci, scot în evidenţã atât râvna şi curajul pãrinţilor de a lucra ogorul Domnului, dar mai ales, ocrotirea evidentã a Maicii Domnului. Din 1991 se ridicã o nouã bisericã pe locul celei de la 1930, iar la 1992 schitul Slãnic capãtã statut şi titulaturã de mânãstire.Manastirea Slanic 3

Astfel, pe „Taborul Argeşului”, cum frumos şi inspirat a numit P.S. Calinic Argeşanul dealul Slănicului, se ridică acum „trei colibe”, trei biserici: una în cinstea Mântuitorului, cu hramul „Schimbarea la Faţă”, alta în cinstea Maicii Domnului cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” şi a treia în cinstea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Astăzi, prin binecuvântarea lui Dumnezeu şi prin mila Maicii Domnului, obştea Sfintei Mânastiri Slănic numără  25  de vieţuitori care, povăţuiţi fiind pe calea mântuirii de către părintele stareţ arhim. Teofil  Bădoiu şi aflându-se sub arhiereasca păstorire a Prea Sfinţiei Sale P.S. Calinic Argeşanul se roaga ca bunul Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei care vin aici: să dăruiască pace, bucurie şi împlinirea bunelor dorinţe celor care pleacă şi să întărească întru sfânta răbdare pe cei care ramân! Amin.

[om_gmap zoom=”9″ lat=”45.25265255057398″ lng=”24.870374734746292″ marker=”https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/08/17.png” ]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.