Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Mestecăniș
Este situată pe şoseaua E85-Suceava-Vatra Dornei, la 28 km sud-vest de oraşul Câmpulung, 19 km nord de oraşul Vatra Dornei şi 9 km de comuna Iacobeni.
Din şoseaua Suceava-Vatra Dornei, cu 6 km înainte de Iacobeni se merge pe ramificaţia din stânga, de lângă cabana Mestecăniş, pe drum forestier din piatră 3,5 km până la mănăstire, care se află pe stânga drumului.
Drumul continuă încă 1 km, până la Schitul Înălţarea Domnului – Mestecăniş. La mănăstire se poate veni şi pe un drum din spatele gării Mestecăniş, care urcă la deal şi după 1,5 km dă în drumul de piatră care, după 700 m, ajunge la mănăstire.
Atât dinspre Vatra Dornei cât şi dinspre Suceava şi Câmpulung se poate circula până la cabana Mestecăniş cu maşini pentru transport public în comun şi cu diverse ocazii. Aşezământul este construit pe locul numit Piciorul Lat, înconjurat de păduri.
De aici ni se înfăţişează un foarte frumos tablou pitoresc: la sud, culmile dealurilor cu păşuni şi stâni, la sud-vest coamele munţilor Ouşorul şi Suhastrul, iar la vest, în vale, casele răsfirate ale Mestecănişului.
Domnul primar al comunei Iacobeni, Gheorghe Tomoioagă (legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004), a avut o mătuşă care a dorit mult în trecut să fie maică în mănăstirea Vladimireşti, judeţul Galaţi. Dar din cauza perioadei de ateism, după anul 1946 nu i s-a putut împlini visul ei frumos.
După 1989, înainte de moarte, şi-a exprimat dorinţa faţă de nepot, ca terenul primit de ea ca dotă de la părinţi în punctul numit Piciorul Lat, să fie donat mănăstirii Vladimireşti, ca să se construiască pe el un metoc al Vladimireştilor.
Dar, Mănăstirea Vladimireşti fiind la distanţă mare şi făcând parte dintr-o altă eparhie, nu s-a putut realiza dorinţa donatoarei, aşa că nepotul ei, primarul Gheorghe Tomoioagă, a luat iniţiativa înfiinţării unei mănăstiri pe locul respectiv.
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a dat binecuvântarea şi în câţiva ani s-a ridicat pe locul de la Piciorul Lat un foarte frumos aşezământ monahal cu obşte de călugări. Până în anul 1999 s-a construit biserica, corpul de chilii, turnul clopotniţei şi s-a pietruit o alee de peste 100 m lungime, din drumul forestier până în incinta mănăstirii, plantându-se pe ambele laturi şiruri de puieţi, viitorii arbori de molid. În anul 2000, Ieromonahul Andrei a pregătit terenul nivelându-l cu un buldozer, şi a început construcţia clădirilor din lemn pentru gospodăria anexă a mănăstirii, la 80 m nord-est de incintă.
Biserica din lemn, pe fundaţie înaltă de beton, în formă de cruce, ridicată la 2,5 m faţă de nivelul terenului. Spaţiul este repartizat în altar, naos şi pridvor închis. Altarul este luminat de trei ferestre aşezate pe peretele din răsărit.
Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Naosul primeşte lumină de la două ferestre aşezate în stânga şi dreapta uşii de intrare din peretele vestic. Absidele largi şi profunde au făcut posibilă aşezarea aici a stranelor din lemn de stejar sculptat.
În capătul vestic al naosului se află câte o cameră pentru spovedanie şi obiecte bisericeşti. Deasupra naosului se înalţă turla deschisă, octogonală, luminată de opt ferestre. Acoperişul turlei este în formă de clopot.
Corpul de chilii şi biserica în formă de U, împreună cu turnul clopotniţa formează un pătrat. În partea vestică, la mijloc, se ridică turnul clopotniţa cu gang de intrare în curte. Turla este pătrată, cu acoperişul piramidal.
Clădirea chiliilor este din lemn, numai parter, cu cerdacuri susţinute din stâlpi din lemn, mărginite de grilaje din scândură, înalte de 80 cm. Faţadele sunt căptuşite cu scândura frumos finisată. Acoperişul este din şindrilă.
Pictura realizată pe tencuială în tehnica frescă de fraţii Simionescu. Deasupra uşii de intrare în pridvor este icoana Sfântului Mucenic Pantelimon. În interiorul pridvorului, deasupra uşii, s-a pictat Sfântul Constantin Brâncoveanu, drept credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Sfântul Cuvios Daniil Sihastru.
Pe peretele sudic sunt pictaţi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist şi Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen iar pe peretele din nord: Sfântul Mucenic Pantelimon şi Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Pe tavan s-a pictat Hristos Emanuel şi Maica Domnului.
