Biserica Arbore

În anul 1503 Luca Arbore – Portar al Sucevei – îsi înalţă cu ajutorul domnului său o biserică în satul ce-i poartă azi numele. Construcţia a fost începută în a doua zi a lunii aprilie şi a fost terminată în acelaşi an, pe 29 august. Biserica poartă placa comemorativă dedicată Sfântului Ioan Botezatorul. Concepută şi construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, te uimeşte prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un lat arc semicircular, delimitează în exterior, pe faţada apuseană, o mare nişă, destinată, se pare, lăcaşului clopotelor.Biserica Arbore 2

Meşterii lui Arbore au realizat pereţi drepţi, cu imense suprafeţe netede, au introdus calote în naos şi pronaos eliminând semicilindrul iniţial. Arcadele joase, fără spirale, pantele şi sistemul de arce moldoveneşti, toate conferă bisericii proporţii elegante, dovedind o construcţie de o mare valoare.

În 1523 „în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ştefan Vodă [Stefăniţă Vodă] au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie” (Grigore Ureche). Aşa a sfârşit Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, sfetnicul de seamă a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Ştefăniţă Vodă.Biserica Arbore

Nu putem să nu remarcăm tema din interiorul bisericii, Cavalcada împaratului Constantin zugravită la vedere, pe peretele de vest al pronaosului, şi Marea rugăciune de la abside. Zugravul de la Arbore, ingenios, a mai adăugat pe faţada de sud o nouă Rugăciune. A plasat această rugăciune în dreapta uşii spre a face, în mod simbolic – pandant scenei Asediului pictată în stânga uşii. Printre sfinţii zugrăviţi figurează Ioan cel Nou, iar în fruntea lor, caz unic în iconografia bizantină, împăraţii Constantin şi Elena, consideraţi, după cum se ştie, încă din veacul al – XV – lea, printre marii protectori ai Moldovei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.