Cascada Lomășița, Harghita, România
Cascada Lomășița se află în Munții Călimani, în județul Harghita, pe una dintre cele mai sălbatice văi care urcă dinspre Toplița către zona înaltă a masivului. Căderea de apă este ascunsă într-o pădure de conifere, la aproximativ 1.500 de metri altitudine, iar accesul presupune o drumeție de câteva ore. Traseul nu include pasaje tehnice dificile, însă lungimea, traversările pârâului și porțiunile umede cer încălțăminte de munte și atenție.
Accesul rutier începe din Toplița, de pe DN15, în direcția Borsec. În zona Monumentului Eroilor Secu se intră pe drumul care urmează Valea Lomașului. După aproximativ 9 kilometri apare Schitul Gura Izvorului – Secu, numit frecvent și Mănăstirea Gura Izvorului. În condiții normale și pe vreme uscată, până la așezământul monahal ajung și autoturismele obișnuite. Drumul continuă apoi spre Cabana Lomaș, aflată în Poiana Puturosul, la aproximativ 13 kilometri de punctul de intrare de lângă monument. Ultimul sector rămâne un drum forestier, iar starea suprafeței poate varia după ploi abundente, lucrări forestiere sau viituri.
Punctul recomandat pentru începerea drumeției este Cabana Lomaș. Mașina rămâne în zona cabanei, iar traseul pornește pe marcajul triunghi albastru, ruta care leagă Valea Lomașului de Vârful Rățițiș. Altitudinea de plecare este de aproximativ 1.000 de metri. Prima parte urcă lin pe un drum forestier, de-a lungul pârâului Lomaș, fără pante importante și fără dificultăți de orientare. Sectorul măsoară aproximativ 4,2 kilometri și oferă o încălzire potrivită înaintea porțiunii mai sălbatice.
La capătul drumului forestier se ajunge în zona numită Gura Lomășiței. În apropiere se află un izvor, iar marcajul părăsește drumul larg și virează spre dreapta. Din acest punct începe poteca adevărată de munte, care intră în pădure și urmează Valea Lomășiței. Peisajul se schimbă rapid: drumul comod dispare, vegetația devine mai densă, iar înaintarea continuă printre bolovani, rădăcini și trunchiuri căzute.
Poteca traversează pârâul de mai multe ori și trece pe lângă câteva căderi mici de apă. Nivelul pârâului diferă în funcție de precipitații și de topirea zăpezii, astfel că pietrele pot deveni foarte alunecoase. Marcajul triunghi albastru trebuie urmărit cu atenție, mai ales în sectoarele unde poteca se apropie de albie. Urcarea rămâne moderată, însă terenul umed încetinește ritmul.
După aproximativ 1,7 kilometri de la intrarea pe poteca forestieră apare Refugiul Lomășița, amplasat într-un mic luminiș. Construcția a fost ridicată pe locul fostei Cabane Lomășel și oferă adăpost pentru aproximativ cinci sau șase persoane. Refugiul reprezintă un punct de orientare important, dar nu trebuie confundat cu o cabană turistică dotată cu servicii. Rolul principal rămâne protecția temporară în cazul schimbării vremii sau al unei situații neprevăzute.
Din luminiș, traseul revine în pădure și urcă spre Stâncile Lomășiței. Formațiunile stâncoase apar printre copaci la câteva sute de metri după refugiu, iar una dintre proeminențe seamănă cu profilul unui cap de om. Zgomotul apei devine tot mai puternic, însă cascada rămâne ascunsă până aproape de ramificația finală.
Într-o poieniță situată în jurul altitudinii de 1.550 de metri apare marcajul punct roșu, care indică abaterea către cascadă. Ramificația are aproximativ 120 de metri și se parcurge în cinci-șase minute. Poteca face stânga, trece prin pădure pe deasupra căderii de apă și coboară aproximativ 20 de metri către baza cascadei. Ultimii metri se desfășoară pe stânci umede, unde alunecarea reprezintă principalul pericol.
Cascada Lomășița are o cădere totală de aproximativ 15 metri, repartizată pe mai multe praguri stâncoase. Apa se răspândește peste roca vulcanică întunecată, formând trepte succesive și șuvoaie albe. Un bloc de piatră suspendat deasupra cascadei completează aspectul neobișnuit al locului. Debitul mai mare din perioadele ploioase sau după topirea zăpezii amplifică spectacolul, dar crește și dificultatea coborârii.
De la Cabana Lomaș până la cascadă rezultă aproximativ șase kilometri într-un singur sens, în funcție de punctul exact al parcării și de micile abateri. Durata obișnuită este de aproximativ două ore și jumătate până la trei ore la urcare. Întoarcerea se face pe același traseu, iar excursia completă ajunge la 12–13 kilometri și aproximativ cinci-șase ore, fără pauze foarte lungi.
Traseul cu triunghi albastru nu se termină în zona cascadei. După revenirea din ramificația marcată cu punct roșu, ruta continuă către golul alpin și Vârful Rățițiș. De la cascadă mai urmează aproximativ doi kilometri până la ieșirea din pădure, apoi încă aproximativ 2,6 kilometri prin gol alpin și jnepeniș până la vârful de 2.021 de metri. Extinderea schimbă însă drumeția într-o tură montană lungă, cu diferență de nivel considerabilă. Pentru o excursie dedicată exclusiv cascadei, varianta logică rămâne întoarcerea pe același drum către Cabana Lomaș.
Traseul este potrivit în special dinspre sfârșitul primăverii până la începutul toamnei, în condiții meteo stabile. Iarna, ruta este considerată impracticabilă sau nerecomandată. Bocancii cu talpă aderentă, îmbrăcămintea pentru ploaie, apa, hrana și o hartă montană offline rămân necesare. Cascada Lomășița nu este un obiectiv aflat lângă șosea, iar tocmai drumul lung prin pădure, refugiul izolat și valea sălbatică transformă excursia într-o experiență completă în Munții Călimani.
