Mdina, Malta
Mdina este considerată una dintre cele mai prețioase bijuterii istorice ale arhipelagului maltez și unul dintre cele mai vechi orașe locuite neîntrerupt din Europa. Fondat de fenicieni în urmă cu aproximativ 4.000 de ani, orașul a fost capitala Maltei timp de secole, până la sosirea Cavalerilor Ioaniți, când rolul său politic a început treptat să se diminueze. Cu toate acestea, Mdina și-a păstrat prestigiul, devenind ulterior reședință episcopală și un important centru religios.
Situat în centrul insulei, Mdina este un oraș-cetate construit pe un platou înalt, de unde domină câmpiile fertile din jur. Poziția sa strategică oferă priveliști spectaculoase asupra satelor malteze și, în zilele senine, chiar asupra Mediteranei. Zidurile masive care înconjoară orașul nu au fost ridicate doar ca element defensiv, ci și ca simbol al puterii și al continuității istorice.
În perioada dominației romane, orașul purta numele de Melita și era reședința guvernatorului roman Publius. Conform tradiției creștine, aici a ajuns Sfântul Pavel după naufragiul corăbiei sale pe coastele Maltei. Se spune că apostolul l-a vindecat pe tatăl guvernatorului, fapt care a dus la convertirea acestuia la creștinism, marcând începuturile creștinismului pe insulă.
Secolul al IX-lea a adus o nouă etapă în istoria orașului, odată cu stăpânirea arabă. Fortificațiile au fost refăcute și consolidate, iar orașul a fost separat de așezările din jur, luând naștere Rabat, considerat o suburbie nefortificată a vechii capitale. Tot atunci, Melita a fost redenumită Mdina, un nume care avea să dăinuie până în prezent.
De-a lungul secolelor, orașul a fost cunoscut sub mai multe denumiri, reflectând influențele succesive ale puterilor care au stăpânit Malta. Sicilienii i-au spus Città Notabile, subliniind importanța sa, iar în perioada Cavalerilor Ioaniți era cunoscut ca Città Vecchia. Deși cavalerii au mutat capitala mai întâi la Birgu și apoi definitiv la Valletta, Mdina a rămas un simbol al aristocrației și al tradiției.
Astăzi, Mdina este adesea numită „Orașul Tăcerii”, o denumire care descrie perfect atmosfera sa unică. Accesul autovehiculelor este strict limitat, ceea ce face ca plimbările pe jos să fie principala modalitate de explorare. Străduțele înguste, pavate cu piatră, creează un labirint fermecător, flancat de palate nobiliare, biserici medievale și clădiri baroce impecabil conservate. Lipsa zgomotului modern amplifică senzația de întoarcere în timp.
Unul dintre cele mai importante monumente ale orașului este Catedrala Sfântul Pavel, ridicată în secolul al XVII-lea, pe locul unde, potrivit tradiției, s-ar fi aflat reședința guvernatorului roman Publius. Interiorul său bogat decorat, cu marmură, fresce și opere de artă religioasă, reflectă rolul spiritual major pe care Mdina l-a avut de-a lungul istoriei.
Orașul are astăzi doar câteva sute de locuitori, majoritatea descendenți ai vechilor familii nobiliare malteze. Viața în Mdina este liniștită, aproape contemplativă, iar localnicii sunt păstrători ai tradițiilor și legendelor locului. Printre acestea se numără și poveștile despre fantome, care au contribuit la aura misterioasă a orașului și la fascinația turiștilor.
Mdina nu este doar un obiectiv turistic, ci o lecție vie de istorie și conservare a patrimoniului. Restaurată cu grijă și menținută într-o stare impecabilă, ea reprezintă un exemplu remarcabil de echilibru între trecut și prezent. Vizitarea Mdinei înseamnă mai mult decât o simplă plimbare: este o experiență care îmbină istoria, arhitectura, spiritualitatea și liniștea, făcând din acest oraș unul dintre cele mai frumoase și mai autentice orașe istorice ale Europei.
