Traseul Peștera Caprei – Deventului I, II, III până la Belvedere la Terase, Vadu Crișului, Bihor, România
Traseul montan care duce spre Belvedere la Terase începe în zona haltei Peștera Vadu Crișului, pe malul stâng al Defileului Crișului Repede, în imediata apropiere a satului Vadu Crișului, județul Bihor, regiunea Crișana, România.
De aici poteca marcată cu bandă albastră urmează cursul unui traseu spectaculos ce combină elemente carstice, abrupturi stâncoase și puncte panoramice, traversând zone împădurite și deschideri spre largul văii râului și faimosul defileu.
Accesul pe traseu se face imediat după ce treci de pe malul drept pe malul stâng al Crișului, urmând poteca care duce spre Peștera Vadu Crișului (cea mai cunoscută peșteră amenajată în defileu, traversată de râul subteran și asociată cascadei de la ieșirea apei). Din acest punct, după o porțiune inițială ușoară și aproape de cursul apei, traseul începe să urce printr-un pâlc de pădure până la Peștera Caprei.
Peștera Caprei este una dintre primele peșteri importante întâlnite pe marcajul traseului. Situată pe versantul stâng al defileului Crișului Repede, această cavitate carstică are o galerie largă, ușor ascendentă, cu intrare semicirculară și înălțime de aproximativ 3 metri, dezvoltată pe roci carbonatice calcaroase.
Numele îi vine, conform tradiției locale, de la o legendă transmisă în comunitate: se spune că o capră sălbatică, rătăcită de turmă într-o zi cu ceață densă, a descoperit întâmplător intrarea în peșteră și a dispărut în adâncuri, reapărând abia a doua zi pe un alt versant, salvând astfel un cioban din sat care pierduse drumul în pădure. De atunci, locul a fost numit de localnici „Peștera Caprei”.
Pe lângă legenda populară, cavitatea are și un interes speologic real — galeria sa oferă un exemplu clasic de evoluție carstică în calcare, cu pereți netezi și blocuri prăbușite, pardosiți cu materiale sedimentare și mici formațiuni secundare. Este un loc pe care turiștii îl traversează cu interes în drumețiile lor, fiind un punct de răgaz și observație înaintea urcușului mai sus al traseului.
După Peștera Caprei, poteca continuă susținând o urcare spre zona carstică denumită de localnici Deventului, unde se află trei peșteri consecutive: Deventului I, II și III. Aceste cavități sunt mai puțin amenajate și mai sălbatice decât Vadu Crișului, oferind turiștilor o atmosferă mai autentică a subteranului carstic.
Fiecare dintre ele are diferite dimensiuni și deschideri, dar toate prezintă galerii scurte și orientări laterale care cer atenție la orientare — de aceea sunt indicate doar celor cu experiență de drumeție și echipament confortabil.
După bifurcarea și explorarea peșterilor Deventului, traseul urcă mai sus prin pădurea de pe versantul stâng, alternând porțiuni de urcuș moderat cu serpentine pe lângă formări carstice, doline și mici deschideri spre defileu. În această parte a drumului, marcajul albastru te conduce spre un punct de belvedere natural numit „La Terase”, de unde se deschid panorame superbe asupra Defileului Crișului Repede și a pădurilor din Munții Pădurea Craiului.
De aici, traseul continuă în sus spre Poarta Sărutului, o formă de portal natural în stâncă, iar apoi mai departe către creastă, de unde se pot admira Stâncile Episcopului și alte structuri geologice impresionante ale versantului.
În ultima porțiune înainte de Peștera Bătrânului, poteca urcă pe Dealul Ceretului și traversează un platou carstic cu doline și lapiezuri, oferind o experiență tipică reliefului calcaro-apusean.
Traseul se apropie în cele din urmă de Peștera Bătrânului, o cavitate legată hidrografic de sistemul peșterii Vadu Crișului și menționată în comunitățile speologice locale ca punct de interes, deși accesul public larg nu este amenajat și necesită echipament special sau ghid pentru explorări speologice. În apropiere, peisajul se deschide spre văi și văițe carstice, oferind un final demn de o drumeție de o zi întreagă.
