Cetatea Poenari, Argeș, România

Așezată cu mândrie pe vârful muntelui Cetățuia, în apropiere de barajul Vidraru, Cetatea Poenari este una dintre cele mai autentice și dramatice martore ale istoriei medievale românești. Ridicată inițial în prima jumătate a secolului al XIV‑lea, în vremea lui Negru Vodă (Basarab I), fortăreaţa fost ulterior extinsă de însuși Vlad Țepeș în secolul XV, transformată într-un simbol al rezistenţei împotriva otomanilor și – nu în ultimul rând – loc de refugiu pentru domnitor şi vistieria Ţării Românești.

Accesul la cetate presupune o mică aventură: urcarea celor 1.480 de trepte, prin pădure de fag, până la altitudinea de aproximativ 850 m. Chiar dacă durează circa o oră, efortul e răsplătit cu o privelişte copleșitoare asupra Văii Argeșului, a lacului Vidraru și a Munților Făgăraș. Două puncte de odihnă amenajate pe traseu îi primesc pe drumeţi pentru a le permite să admire, pe rând, panorama și aerul curat de munte.

Din punct de vedere arhitectural, clădirea originală cu un turn pătrat a fost extinsă de Vlad Țepeș, care a adăugat o curte masivă cu o lungime de aproape 60 m, flancată de patru turnuri rotunde și unul prismat, ziduri groase de 2–3 m și elemente specifice de apărare greu de cucerit. Legendele consemnează că domnitorul a silit boierii trădători din Târgoviște să reconstruiască cetatea ca parte a pedepsirii lor – o mărturie crudă a supremației sale.

Importanța istorică a locului a fost redescoperită în detaliu în ultimii ani. Începând din iulie 2022, au fost implementate ample lucrări de restaurare și consolidare, finanţate cu fonduri europene (aproximativ 20–25 milioane lei), care au acoperit o suprafaţă de aproape 1.900 mp: ziduri, turnuri, cisterne, cărare şi scări, precum și infrastructură modernă (iluminat, supraveghere și Wi‑Fi pe traseu).

La 14 aprilie 2025, după aproximativ trei ani de lucrări, cetatea s‑a redeschis oficial, cu un eveniment ce a inclus chiar un moment artistic susţinut de un actor reprezentându-l pe Vlad Țepeș. Programul de vizitare este 10:00–18:00 (ultima urcare la ora 17:00), prețul este de 30 lei pentru adulți și 20 lei pentru elevi, studenți și pensionari. O scurtă suspendare s‑a impus în aprilie 2025, când un gard electric a fost deteriorat de o ursoaică și puii ei – autorităţile intervenind prompt pentru relocare și refacerea protecției, iar cetatea urmând să fie redeschisă în zilele următoare.

Dincolo de istorie, Poenari mizează pe un farmec aparte: legendele sunt vii. Se spune că soția lui Vlad Țepeș, cunoscută în unele versiuni ca Anastasia, s-ar fi aruncat de pe metereze în timpul unei invazii turcești – sângele ei ar fi colorat apele râului de la poale, botezat „Râul Doamnei”. În plus, legenda cu caii ale căror potcoave au fost întoarse pentru a-i păcăli pe turci către Arefu aduce un plus de mister și atmosferă medievală.

În cultura contemporană, Poenari a inspirat multiplicate referinţe literare și media – este considerată „adevăratul castel al lui Dracula” de istorici și scriitori, fiind sursă pentru autori precum Jules Verne sau Bram Stoker (via legăturile temeinice cu Vlad Țepeș). În plus, documentare internaţionale de la History Channel, Discovery ori National Geographic i‑au explorat farmecul și taina.

Pentru cei care vizitează Transfăgărășanul, Cetatea Poenari reprezintă oprirea care îmbină aventura și cunoașterea: urci, te afunzi într‑o lume de piatră și legendă, iar în vârful muntelui, simţi pulsul unei povești seculare. Priveliștea de sus – lacul Vidraru, serpentinele șoselei și marea verde a pădurilor – completează experiența vizuală și emoțională.

Cetatea Poenari nu e doar o ruină frumoasă; este o pagină vie de istorie, un loc al intrigii și al spectacolului natural, o lecție de rezistență și putere, transpusă între ziduri încărcate de secole. Iar urcarea, uneori anevoioasă, devine o aventură transformatoare. Poenari merită să fie pe lista oricărui călător cu spirit istoric, dorință de mister și dragoste pentru peisaje grandioase.