Unde ne petrecem de 1 mai

Va propun sa vizitati Dobrogea. In sudul Dobrogei se găsește o zonă ce reprezintă o adevărată călătorie în timp și spiritualitate, unde cadrul natural se îmbină cu istoria și credința de la rădăcini a poporului nostru.dobrogea3_2

Traseul ales este cel spre Ostrov: Constanța – Valu lui Traian – Murfatlar – Ciocârlia de Sus – Ciocârlia – Cobadin – Viișoara – Deleni – Adamclisi, aproximativ 65 de km de drum relativ în regulă, dar care obligă la păstrarea unei viteze de 80 km/h pentru a nu pierde peisajul superb, cu arii de cele mai multe ori protejate, păduri întinse, dealuri cu verdeață ce în anii trecuți erau plini cu vii, dar care astăzi mai păstrează doar urmele terasamentului special viței de vie sau zone unde abia a fost plantată, aducându-ne aminte de trecut și scrierile poetului exilat Ovidius.


Cum ajungem la monumentul Tropaeum Traiani

monumentul-tropaeum-traiani

Cu câțiva km înainte de a ajunge în Adamclisi, undeva în zare, pe partea dreaptă, se vede triumfător un monument ca ultimul geto-dac rămas să-și apare pământul. Cu cât ne apropiem de comuna Adamclisi, acesta va dispărea în vegetația de pe marginea drumului, dar va reapărea, chiar înaintea semnului ce anunța intrarea în comună.

Pe partea stângă a drumului se va vedea o săgeată mare, dar cam erodată de timp, care vă va indica drumul de aproape 500 de metri, ce are terminus impunătorul monument.

3379726609_9419360799Plătind o taxă modică de 7 lei, veți putea să vizitați monumentul triumfal Tropaeum Traiani, ce anul trecut a fost recondiționat din nou, iar împrejurul său urmează se se amenajeze un parc. Până acum, aleea principală până la poalele monumentului era pietruită, dar acum este asfaltată. Dacă vă pasionează istoria, domnul de la intrare este și ghid atestat, iar dacă aveți curaj să-l “deranjațiˮ, vă va povesti foarte multe lucruri interesante.3775784586_54bb2c0632

Complexul comemorativ arheologic Tropaeum Traiani este alcătuit din altarul militar (ceva mai departe de monument și nu s-a amenajat acces facil, prin urmare momentan nu se vizitează, ridicat pentru cei 4.000 de bărbați viteji morți în luptă), tumulul funerar (mausoleu – ce adăpostea mormântul unui comandant roman căzut în luptă) și monumentul triumfal – ridicat pentru a celebra victoria asupra geților și aliaților acestora, sarmații, din anul 102 p.Hr. după primul război daco-roman, ce a avut loc între anii 101 – 102. Acesta s-a construit între anii 102 – 109 și se consideră că arhitect ar fi fost Apolodor din Damasc, colaborator apropiat al lui Traian, fiind dedicat zeului Marte răzbunătorul, prin urmare se confirmă opulența și impresia de dominare.cetatea-tropaeum-traianiMonumentul actual a fost construit pe locația exactă a celui original (în anii 1890), iar scările și primul rând de cărămizi de la bază sunt cele originale, restul blocurilor ce s-au păstrat se regăsesc în muzeul arheologic din Adamclisi. Reconstrucția respectă întru totul autenticitatea, iar calcarul din care a fost construit este din zonă. Se spune că până să fie descoperit de arheologi în secolul al XVIII-lea, cu pietrele din monument au fost construite mai multe cișmele în zonă (pe una o puteți vedea chiar pe drum spre Adamclisi, pe partea dreaptă la câțiva km înainte de monument).

Din cele 54 de metope (câte avea inițial monumentul), se păstrează 49, una se află într-unul din muzeele din Istanbul, iar celălalte s-au păstrat în fragmente și înfățișează scene de război (atacul cavaleriei romane, pregătirea atacului infanteriei romane, lupta, discursul împăratului, supunerea populației), în multe este chiar împăratul Traian (6 metope).  La baza vârfului sunt 13 lei, iar în vârf se află trofeul de 4 m înălțime, îmbrăcat în armura și ținuta unui general roman.

 


Muzeul Tropaeum Traiani (Muzeul din Adamclisi)

 Odată cu restaurarea autoportantă a monumentului triumfal din 1977 – 1978, a fost inaugurat și Muzeul Tropaeum Traiani, din centrul localității Adamclisi, ce poate fi găsit foarte ușor dacă sunteți atenți la semnele indicatoare. Vizitatorul este întâmpinat încă din depărtare de mozaicul foarte frumos de pe clădirea muzeului, cu reprezentări inspirate din viața romană din zonă, opera unei promoții a studenților la Arte Plastice București.

La nivelul superior sunt mai multe vitrine ce expun ceramică descoperită la Adamclisi și împrejurimi: amfore grecești, ceramică getică. Muzeul adăpostește piesele descoperite în cetatea din apropiere, soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării “Traianenses Tropaensesˮ.

Dar cele mai importante sunt piesele figurate de la monument: friza inferioară până la atticul festonat, care se regăsesc pe peretele sudic al sălii.

La parter se află trofeul și cele 3 statui de la baza sa. Apoi, în partea opusă este trofeul descoperit la poarta de est a cetății. Mai găsim inscripții funerare, chiar și de pe altarul militar. Biletul la intrare în muzeu este tot 7 lei, ca și la monument.


Cetatea Tropaeum Traiani

 În schimb vizitarea cetății este gratuită. Cetatea Tropaeum Traiani se află la 1,5 km de monument, la ieșire din comuna Adamclisi, pe o colină mult mai joasă.

Ruinele cetății au fost până în anii 1990 un loc de “pelerinaj arheologicˮ, săpături efectuându-se chiar și mult mai târziu, nu numai de către studenții facultăților de istorie, cât mai ales de căutătorii de comori, pentru că acolo unde există istorie mereu va exista o comoară, care, reală sau nu, va atrage cunoscătorii.

Rezultatul cercetărilor a arătat că orașul antic (de pe atunci “municipiumˮ) a fost construit după luptele date în zonă de împăratul Traian. În vremea împăraților Constantin cel Mare și Licinus, este “reconstruit din temeliiˮ, ajungând la o suprafață de peste 10 ha, orașul fiind înconjurat cu un zid de apărare prevăzut cu patru porți, devenind o adevărată fortăreață.

Cetatea înflorește de la începuturile sale, devenind un centru urban important. În anul 170, deși este distrusă parțial de atacul costobocilor, își revine și dezvoltă viață economică. Mai apoi, în 240, alt atac al unei coaliții carpogotice va produce din nou distrugeri; se încearcă reconstrucția ei la sfărșitul secolului al III-lea, dar fără succes; s-a reușit ceva mai târziu, în 316. În secolul al V-lea are loc atacul hunic, în 586 atacul avaro-slav, ulterior cetatea nu-și mai revine, părăsirea fiind treptată până la jumătatea secolului al VII-lea. În urma săpăturilor au fost descoperite și urme din neolitic și urme ale culturii Dridu.

Viața cetății cunoaște perioade de înflorire, dar și de regres, iar ruinele ne introduc parcă într-o lume de basm, pe “via principalisˮ (strada principală – pavată, cu canalizare/apeduct, ce lega porțile principale, cu o lungime de 300 m și lățime de 1 m, iar în porțiunile circulate și de atelaje ajungea la 7 m), se plimbau locuitorii, mergând la “baptisteriumˮ (bazilica episcopală), de unde și începutul creștinătății în Dobrogea.

Dacă nu ar fi fost poziționat în centrul Dobrogei, probabil că întregul complex de la Adamclisi – Tropaeum Traiani nu s-ar fi păstrat atât de bine.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.