Cetatea Negru Voda din Cetateni

Cetatea Negru Voda se gaseste in localitatea Cetateni din judetul Arges. Este un locas de cult dacic, in momentul de fata fiind manastire ortodoxa ce are un aflux masiv de turisti yoghini ce viziteaza cetatea.
In trecut, a existat un foarte important centru spiritual geto-dacic, pe care sapaturile arheologice sustin ca il dateaza prin secolul al V-lea inainte de Hristos sau altfel spus, inca de la inceputurile celei de-a doua epoci a fierului.

Cetatuia este construita intr-o pestera naturala, in varful unei creste stancoase, la o altitudine de 881 m, iar peisajul este nemaipomenit. Urcarea drumului dureaza cam o jumatate de ora, depinde de rezistenta fiecaruia.

Sus, la Cetate, in spatele bisericii rupestre chiar in aceeasi stanca, in care este sapata biserica, este o scobitura in piatra numita „Chilia Mosului”. De aici, se vede valea Dambovitei care este impresionanta. Chilia Mosului tine isonul nenumaratelor traditii locale care zvonesc ca insusi Zamolxis vizita cu regularitate aceste meleaguri si cetatea, ce inca de pe vremea aceea erau presarate cu monahi daci.Cetatea Negru Voda din Cetateni 1

Cetatuia era fortificata cu ziduri de piatra groase de 2,5 m, si cercetarile intreprinse de arheologul Dinu V. Rosetti pe terasele si malurile raului au determinat faptul ca si acestea au fost locuite pe acele vremuriindepartate. O descoperire deosebit de importanta a fost gasirea printre vestigiile fostei cetati a numeroase monede. Erau piese facute de geto-daci dupa modelul celor macedonene din veacurile III—II i.e.n., monede ale cetatilor pontice, care indicau legaturile locuitorilor acestei dave cu asezarile de pe malul Marii Negre, precum si monede republicane romane din secolul I i.e.n.

Intr-un tezaur format din 127 de monede de argint s-a gasit si un denar din anul 50 i.e.n. Aceasta moneda continea o inscriptie cu litere latine majuscule, cuvantul PETR. Dupa parerea specialistului, cuvantul respectiv reamintea de Petrodava, asa cum inscriptia MARK de pe un fragment ceramic geto-dacic de la Ocnita-Valcea amintea de Marcodava, asezari mentionate de Ptolomeu. In acest mod se releva inca o data faptul ca o parte din populatia geto-daca folosea scrierea. La inceput prin caractere grecesti si unele semne alfabetiforme descoperite recent la Cetateni si, mai tarziu, prin alfabetele grecesc si latin. Se confirma patrunderea culturii romane in Dacia inca din secolul I i.e.n.Cetatea Negru Voda din Cetateni 2

O alta moneda republicana romana descoperita pe teritoriul cetatuii din varful muntelui le-a relevat arheologilor cunoasterea datei si a cauzelor unor schimbari importante petrecute in viata asezarii. In cuprinsul unei locuinte-turn, databila, dupa ceramica gasita, in secolul I i.e.n. si inceputul secolului urmator, s-a constatat prezenta a doua niveluri de locuinte. Peste unul s-a asternut zidaria turnului, suprapusa cu cenusa si carbune provenite de la incendierea suprastructurii din lemn. Aici s-a gasit o moneda de argint puternic arsa, emisa in anul 88 i.e.n. Dupa distrugerea cetatii si a locuintei-turn s-a constatat ca viata a continuat aici inca cel putin un veac. Interesant este faptul ca in necropola de la Cetateni, intr-un mormant de incineratie, s-au gasit ramasitele unei camasi de zale de fier impodobite cu aur. Se crede ca aceste zale au fost purtate de o capetenie locala. Ele au fost datate de specialisti, datorita si celorlalte obiecte gasite in mormant, in jurul anului 70 e.n. Mormantul era incadrat de o vasta constructie de piatra, ai carei pereti sunt asemanatori, in ceea ce priveste tehnica, cu modul de edificare al zidurilor cetatii.

Pe stanca din spatele cetatii Nedru Voda se poate vedea cum este incrustata silueta Cavalerului trac Mithra, iar putin mai sus de aici se vad doua randuri de pasi in piatra racita de la trecea vremii. Acestea nu sunt create artificial, iar chiar una dintre legende povesteste ca ar apartine lui Negru Voda, si sotiei sale Marghita, de unde si numele de Cetatea Negru Voda, cand acestia erau inconjurati de turci ar fi cerut sa ramana ceva in urma lor, iar Dumnezeu le-ar fi implinit aceasta dorinta.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.