Peştera Româneşti, locul FABULOS care a dat sunet muzicii. Ce puteţi descoperi în caverna misterioasă, la un pas de Timişoara

Nu departe de satul Româneşti, la poalele munţilor Poiana Ruscă, se află peştera Româneşti, cea mai cunoscută din această grupare muntoasă, care mai este amintită şi sub numele de Peştera Mare de la Fereşeşti sau Peştera cu Apă.

Şi-a dobândit renumele mai ales pentru acustica ei deosebită, care a transfromat-o într-o inedită sală de concerte, unica de acest fel din România.drum-spre-pestera

Locuită din preistorie Peştera este cunoscută din 1872, când T. Orthmayr a făcut primele cercetări speologice dar ea era fusese adăpost pentru locuitorii din epoca pietrei. În urma săpăturilor efectuate în peşteră în 1949, echipa de arheologi condusă de Marius Moga a descoperit pe o vatră de foc colţi de urs de cavernă, obiecte de os şi alte resturi ale unei aşezări neolitice aparţinând culturilor Tisa şi Coţofeni. Speologii care au cercetat în 1963 zona carstică din versantul stâng al văii Fărăşeşti au completat informaţiile existente cu privire la geneza peşterii şi au realizat primul plan topografic al acesteia.

Sala liliecilor

Peştera Româneşti este de mărime mijlocie, cu o suprafaţă de aproape 1.500 de metri exploraţi şi este dispusă pe trei nivele, cel inferior fiind accesibil doar speologilor dotaţi cu echipamente speciale. Turiştii au acces pe galerii care totalizează 340 de metri lungime.

Intrarea, lată de aproape zece metri şi înaltă de doi metri, asigură un iluminat difuz al peşterii până la aproximativ 70 de metri, drumul putând fi continuat doar cu ajutorul lanternelor.  Pereţii sunt acoperiţi de alge iar într-o sală săpată în brecie tectonică – o raritate în peşterile din România – trăieşte o colonie de lilieci, care a dat şi numele sălii care reprezintă partea cea mai spaţioasă a galeriei principale. Cele trei etaje au caracter subfosil iar sălile principale s-au format în urma intersectării mai multor falii.pestera-interior

Peştera are o temperatură constantă de 6-8 grade. Concertele din peşteră Din 1984, asociaţia speologică Speotimiş organizează în Sala Concertelor evenimente muzicale care şi-au dobândit un excelent renume şi au atras mii de spectatori, astfel de concerte fiind unice în România. Iniţiatorul concertelor a fost dr. Constantin Lupu, medic psihiatru şi totodată membru fondator al clubului Speotimiş.

Primul concert a avut loc în 27 septembrie 1984 şi a fost susţinut de orchestra profesorilor de la liceul de muzică „Ion Vidu” din Timişoara. Presa europeană a consemnat evenimentul, considerat „cea mai mare manifestare speoculturală a anului” iar România era desemnată a şaptea ţară europeană care organiza astfel de concerte.concert

Succesul de care s-a bucurat i-a încurajat pe organizatori să reediteze acest eveniment în fiecare an cel puţin o dată, până când a devenit o tradiţie. Concertele au loc, de regulă, în cea de-a treia duminică a lunii octombrie, iar în ultimii ani au fost organizate chiar câte două concerte într-un an. Alături de concertele simfonice susţinute de filarmonica „Banatul”, filarmonica din Arad, Orchestra Regală din Danemarca, corala „Sabin Drăgoi” sau de solişti celebri, precum violonistul  Ştefan Ruha, care, cu cei 4.000 de spectatori, a înregistrat un record absolut de audienţă, au mai avut loc concerte de jazz şi blues, rock şi muzică electronică.pestera-romanesti

În peştera din Româneşti au mai cântat grupurile „Bega Blues Band”, „Survolaj”, „Nightlosers”, „Cargo”, „Celelalte cuvinte”, „Implant pentru refuz”, Zdob şi zdub”. Concertele nu depăşesc 90 de minute, din cauza nivelului foarte ridicat de umiditate din interiorul peşterii. Anul trecut, în peşteră, cu ocazia celei de-a 30-a ediţii a acestui eveniment muzical, a avut loc un dublu concert aniversar, cu o muzică foarte diversă, care a inclus în repertoriu lucrări de la Mozart până la cea din filmele lui Charlie Chaplin.

Drumul până la peşteră este accesibil cu maşina până în apropierea acesteia, fie din satul Româneşti fie de la mănăstirea Izvorul lui Miron iar ultima parte a acestuia, o porţiune de  aproximativ 120 de metri în zona cheiurilor, se parcurge pe jos, pe o potecă, până la intrarea în peşteră.


 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.