Pestera Veterani

Pestera lui Veterani, Pestera Veteranilor (cea mai cunoscuta si cea mai des utilizata de localnici), Pestera din Panza Curii. Pestera Veterani isi are originea numelui dupa numele lui Veterani, cel care a fost aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei austriece cantonate la Caransebes si care a refortificat postera la sfarsitul sec. al XVII-lea.

Localizare: pestera este sapata in malul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, in masivul muntos Ciucaru Mare, la 500 m aval de Pestera de la Gura Ponicovei, sub peretele denumit Panza Curii. Alt. abs. 73 m.

Acesul se face numai de pe Dunare, unde deschiderea sa este usor vizibila. Exista amenajat un mic ponton de acostare la baza peretelui de acces, de la care se urca o scurta panta abrupta pana la intrarea in pestera.Pestera Veterani 1

Cercetarile arheologice efectuate in aceasta pestera au arat faptul ca aceasta pestera a fost cunoscuta oamenilor din timpuri preistorice. Ea a fost considerata sanctuarul zeului Zamolxe de catre daci, apoi a servit ca salas pentru animale pana la construirea darajului de la Portile de Fier. In pestera s-au construit fortificatii cuprinzand ziduri de piatra incepand cu sec. al XIII-lea, cunoscuta din documentele vremii sub numele de „Peth”. La sfarsitul sec. al XVII-lea pestera a fost refortificata de oastea austraica din Caransebes, pestera reprezentand in acea vreme un punct de cantonare a 200 de ostenia austrieci. Avand in vedere importanta strategica a amplasarii pesterii ea a reprezentat in timp subiectul a numeroase dispute pentru cucerirea ei. A.F. Marsigli este primul care publica planul fortificatiei si descrierea pesterii sub numele acesteia de „Piscabara”. Primele cercetari asupra pesterii dateaza din 1872. In 1929, A. Kubacka publica planul initial al pesterii asa cum a fost el intocmit de armata austriaca in 1692. Dupa 1962 incep si primele cercetari amanuntite ale pesterii din punct de vedere biospeologic si mai apoi geografic si arheologic.Pestera Veterani

Pestera este mijlocie, 64 m si este in intregime fosila si are un caracter usor ascendent. Pestera are o galerie scurta de acces, o sala mare (de 28 m latime si 37 m lungime, inalta de pana la 20 m). Sala este luminata direct printr-o fereastra. Exista o galerie vestica ascendenta dezvoltata pe diaclaze, la intrarea careia se afla un zid de fortificatie din piatra, partial distrus. In partea terminala a salii exista amenajata o fantana – „Fantana Turcului”.

Vizitarea se poate face tot cursul anului, cu echipament adecvat (cizme de cauciuc, salopeta, casca de protectie, lanterna), insa accesul se face numai de pe Dunare. Perioada optima de vizitare este mai – octombrie.

You may also like...

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.