Lacul Gâlcescu Comuna Voineasa

Intr-o vale imensa, dupa sase ore de mers prin abruptul Parang, cu plecare din statiunea Ranca, va asteapta Lacul Galcescu si aproape alte zece lacuri mai mici.

Lacul Galcescu (denumit pe hartile vechi Calcescu) se afla in Muntii Parang la o altitudine de 1.925 m, la nord-est de varful Parangul Mare, fiind cel mai intins iezer glaciar din acest masiv (3,2 hectare) si cu o adancime de 9.6 m.

Lacul Galcescu este declarat monument al naturii, iar imprejurimile constituie o rezervatie naturala (geologica, floristica si peisagistica). Rezervatia de la lacul Galcescu se afla in bazinul Lotrului si a fost infiintata inca din 1932, cuprinzand lacul si imprejurimile sale.

Lacul Galcescu este marginit spre sud de blocuri mari de grohotis, adesea aflate intr-un echilibru fragil. Celelalte maluri sunt inierbate si strajuite de jnepeni.Lacul Gâlcescu Comuna Voineasa 2

Din marginea sa nordica se furiseaza, printre lespezi si tufe de jneapan, doua firicele de apa, ce se unesc apoi intr-un emisar ce se pravaleste in cascade peste pragul glaciar ascuns in intunecimea jnepenilor, formand izvorul principal al Lotrului. In apropierea emisarului (spre nord) se afla o mlastina de turba ce adaposteste o flora interesanta.

Dintre muschi, in imprejurimile lacului Calcescu se afla Hylocomium pyrenaicum – element arctic-alpin, ambele specii fiind relicte glaciare.

In aval de lacul Galcescu, ca si pe valea Gauri, la limita superioara a padurii de molid, creste singuratic cate un zambru (Pinus cembra), relict glaciar, monument al naturii, reprezentant actual al vremurilor mai reci ce au bantuit si in muntii nostri in cuaternar.

La Galcescu si in hornurile Mohorului se intalneste o planta rara – Potentilla haynaldiana, alaturi de ghintura galbena (Gentiana lutea), iar in Balturi si Dobrunu poienile sunt ingalbenite de florile bulbucilor de munte (Trollius europaeus).Lacul Gâlcescu Comuna Voineasa 3

In jgheaburile si hornurile stancoase, adancite in caldarile glaciare Calcescu si Zanoaga, se intalnesc plante specifice cum ar fi : Achillea schurii, Myosotis alpestris, Doronicum carpathicum, Aquilegia transsilvanica, Draba kotschii, Saxifraga, Heucherifolia etc.

Alaturi de cele mentionate mai sus, in apropierea lacului mai cresc : Salix bicolor, Carex dacica f. longifolia, Hieracium alpinum var. Stefureacii si multe altele, incadrate intr-un peisaj de o neasemuita frumusete.

Pe stancile abrupte ale varfului Gauri din Muntii Parang se pot observa capre negre (Rupicapra rupicapra). Alte specii caracteristice zonei alpine si subalpine: ursul (Ursus Arctos), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), pisica salbatica (Felix Silvestris), parsul cenusiu (Glis glis), rasul (Lynx lynx) s.a.
Pe ramura sudica a Parangului este simtita influenta climei mediteraneene prin prezenta viperei cu corn (Vipera Amodytes), broastei testoase de uscat (Testudo Hermani) etc.

In stancariile piscurilor alpine isi fac cuibul acvila de munte (Aquila chrysaetos) si corbul (Corvus corax). In caldarea Mandrei se ascunde fluturasul de stanca, pasare cu un colorit viu, pus in evidenta numai in timpul zborului.

In lacul Calcescu pastravii pot fi observati si cu ochiul liber zbenguindu-se in soarele diminetilor senine de vara si trebuie sa fii insensibil la frumosul natural pentru a indrazni sa curmi viata acestor minunate podoabe ale lacurilor noastre glaciare.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Circul Galcescu, modelat in granite si granodiorite, este cel mai complex, fiind format din mai multe trepte delimitate de rupturi de panta.

Caldarea Dracului, unica in salbaticia ei, se afla pe cea mai inalta treapta din Circul Galcescu, sub varful Setea Mare, adapostind in partea de jos trei ochiuri de apa, intre care lacul Pasari este cel mai mare. Ceva mai jos si spre est se afla caldarea lui Vidal, in care sclipeste oglinda de apa a lacurilor Vidal si Pencu, iar pe ultima treapta se afla caldarea Galcescu, cea care adaposteste lacul cu acelasi nume si care e cea mai intinsa.

Urmele glaciatiunii cuaternare au o frecventa mare in masivul Parang, fiind cantonate la obarsia Lotrului, Latoritei, Jietului si Gilortului. Impresionanta in Parang este custura principala Mandra (2519 m) – Mohoru (2336 m), dezvoltata de la vest la est pe circa 10 Km; de asemenea din varfurile Mohoru si Mandra se desprind radiar creste secundare, marcand cel mai complex nucleu glaciar din zona.

Dar pana acolo trebuie sa treceti pe langa Varful Papusa pe Transalpina si va veti desparti de drum abia cand veti vedea in fata doua varfuri (Carbunele si Mohorul). De aici incepe traseul turistic marcat cu banda rosie, in dreapta este Carbunele cu o poteca de urcare si o cruce in varf si in stanga un colos rotofei numit Mohorul. Dupa ce suiti Carbunele va asteapta o sa lunga care va va duce pana in fata Mohorului si de aici trebuie sa inaintati, iar dupa ce veti trece si ultimul varf va asteapta o creasta mai lina care va ofera putin ragaz. Complexul glaciar se vede perfect de pe creasta, cu un lac mai mic care se varsa in marele Galcescu printr-un paraias, alte laculete se vad in zona, unde singurii arbusti care au crescut sunt scunzii jnepi si ienuperi, adaptate la vantul puternic de aici.Lacul Gâlcescu Comuna Voineasa

Va avertizam ca traseul este destul de dificil, iar lacul nu este chiar accesibil si usor de vizitat, asa ca veniti pregatiti.

Din partea de Nord dinspre Obarsia Lotrului
Odata ajunsi in obarsie continuati drumul pe langa firul raului Lotru in sensul invers curgerii sale, pana la podul Stefanu, aflat in amonte de obarsie. De acolo incepe traseul turistic prin padure pe langa firul apei. Traseul este marcat cu cruce rosie. Atentie! Marcajul este vechi si greu de observat pe unele portiuni. Durata traseului Obarsia Lotrului-Galcescu: 3-4 ore.

Din partea de sud dinspre orasul Novaci
Acesta este cel mai indicat traseu. Din Novaci, continuati pe drumul national 67C spre statiunea Ranca (18 Km). Acest drum face legatura Novaci-Obarsia Lotrului-Sebes Alba. Pe acest drum la circa 10Km de statiunea Ranca, dupa ce ati trecut de varful Papusa, incepe traseul turistic marcat cu banda rosie. Traseul este refacut si fara probleme. Acest traseu continua spre statiunea Rusu. Dupa ce treceti de varful Mohoru se ramifica traseul. O varianta drept inainte ajunge la Parangu Mare si respectiv cabana Rusu, iar cealalta varianta spre dreapta coboara in caldarea lacurilor si ajunge la lacul Calcescu. Durata traseului Ranca-Galcescu: 6-7 ore.

Din partea de vest dinspre orasul Petrosani
Din Petrosani urcati spre vest pe drumul catre cabana Rusu circa 6 Km. De aici puteti alege telescaunul pana la statiunea Rusu sau pe jos aproximativ 1.5 h. In continuare traseul este marcat cu banda rosie si urca pe Parangu Mare, iar in continuare in varful Piatra Taiata, traseul se ramifica. O varianta este drept inainte si ajunge in drumul national 67C, respectiv statiunea Ranca. Cealalta varianta spre stanga coboara in caldarea lacurilor si ajunge la lacul Galcescu. Durata traseului Rusu-Galcescu: 8-9 ore.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.