Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” este un muzeu in aer liber, infiintat in 1936, cu Sprijinul Fundatiei Regale Principele Carol, ca urmare a cercetarilor intreprinse timp de 10 ani de sociologul Dimitrie Gusti si echipa sa.

Muzeul gazduieste 346 de monumente de arhitectura traditionala-case, ateliere, biserici, instalatii, cat si o vasta colectie de obiecte etnografice-costume, ceramica, covoare, mobilier, icoane pe lemn si sticla etc.

Pe langa expozitiile anuale in tara si strainatate, care pun in valoare patrimoniul muzeului, acesta organizeaza targuri de mestesuguri traditionale, tabere si ateliere pentru copii, gazduind si festivaluri ale altor nationalitati, dar fiind partener si in alte activitati si evenimente conexe cu specificul muzeului.

Pe malul lacului Herăstrău chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative  provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Muzeul Satului este un muzeu etnografic în aer liber, care adăposteşte monumente de arhitectură tradiţională: gospodării, biserici, instalaţii ţărăneşti, ateliere meşteşugăreşti (290 de construcţii).

De asemenea, muzeul deţine piese etnografice şi de artă populară reunite în colecţii pe genuri de creaţie:

• port, ceramică, scoarţe, lemn, icoane pe lemn şi sticlă, obiceiuri (52.000 piese);
• arhiva muzeologică cuprinde documente, fotografii negative pe sticlă şi celuloid, diapozitive, filme, înregistrări audio şi video (circa 200.000 piese).

Printre cele mai valoroase obiective amintim:

• Gospodăria Moişeni, datată 1780 (adusă în muzeu de prof. dr. Gheorghe Focşa),
• Gospodăria Berbeşti, 1775,
• Gospodăria Ieud, 1890 şi Biserica Dragomireşti, 1722, toate din Maramureş;
• Gospodăria Sălciua de Jos din Alba, 1815;
• Biserica Răpciuni, 1773,
• Casa monocelulară Zăpodeni;
• Presă de ulei de la Gura Râului din judeţul Sibiu.

Ideea înfiinţării i-a aparţinut profesorului prof. Dimitrie Gusti, după 10 ani de cercetări şi achiziţii pe teren. Planurile de amplasament iniţiale au fost executate de Victor Ion Popa.

Pentru organizarea Muzeului Satului Românesc (aceasta a fost titulatură iniţială a instituţiei), edilii Bucureştilor, convinşi de prof. D. Gusti, au atribuit un teren de 4,5 ha situat între Şos. Kiseleff şi lacul Herăstrău.

Sarcina construcţiei lui a fost încredinţată lui H.H. Stahl şi lui Victor Ion Popa. În 10 mai 1936 se desfăşoară inaugurarea oficială a muzeului, odată cu întreg Parcul Herăstrău şi cu deschiderea pavilioanelor expoziţionale din cadrul Lunii Bucureştilor.

În perioada 1948 – 1978, conducerea muzeului a fost asigurată de prof. Gh. Focşa.