Muzeul Curtea Veche

Muzeul Curtea Veche este un muzeu in aer liber din Bucuresti, sectorul 3, situat in zona Lipscani pe locul ruinelor Curtii Vechi. Muzeul pastreaza vestigiile fostei Cetati de Scaun a Bucurestiului, care au rezistat timpului, catastrofelor naturale si intemperiilor. Majoritatea urmelor fostei Cetati de scaun a Bucurestiului au fost scoase la iveala prin sapaturile arheologice din 1953. Intre 1967-1972 au urmate alte sapaturi arheologice, acestea scotand la iveala alte vestigii istorice.Muzeul Curtea Veche 1
In interiorul muzeului pot fi vizitate descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului, acestea putand oferi o perspectiva despre aspectul Curtii Vechi. Printre aceste descoperiri se numara: metode tehnice de constructie din secolul al XIV-lea pana in secolul al XIX-lea, elemente din sistemul de alimentare cu apa, baia turceasca a palatului, decoratiuni arhitectonice exterioare, geometria interioara initiala si picturi murale. Din cancelaria domneasca a acestei resedinte a fost emis documentul din 20 septembrie 1459 care atesta pentru prima data numele de Bucuresti. Ajuns la domnie, Vlad Tepes porunceste construirea la Bucuresti, peste vechea constructie, a unei cetati noi cu ziduri de piatra de rau cu o suprafata estimata de cercetarile arheologice la aproximativ 700 mp. Constructia ridicata din porunca lui Dracula sufera de-a lungul vremii modificari esentiale. Asa bunaoara, domnitorul Mircea Ciobanul  transforma vechea cetate intr-un palat cu pivnite vaste, poruncind si ridicarea bisericii domnesti a carei tarnosire se va face cativa ani mai tarziu, in vremea fiului sau Petru Cel Tanar, atribuindu-se hramul Bunavestire.Muzeul Curtea Veche 2
Noua curte domneasca, ajunsa acum la o suprafata de 25.000 mp n-a fost scutita de vicisitudini, ceea ce il face pe Matei Basarab sa porunceasca reconstruirea ei dupa 1670. Alti domnitori – Grigore Ghica, Gheorghe Duca si Serban Cantacuzino – intreprind si ei lucrari de amenajare si infrumusetare a Curtii Domnesti, dar stralucirea i-a fost data de domnitorii Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino (1714-1716). In vremea acestora, palatul domnesc a fost impodobit cu coloane de piatra,  cu scara de marmura si picturi, fiind inconjurat de gradini frumoase si ingrijite care au starnit admiratia calatorilor straini pe aceste meleaguri. Mai multe incendii, cutremure ca si jafurile din timpul ocupatiilor straine la care s-a adaugat lipsa de interes a unor domnitori au facut ca palatul domnesc sa se degradeze din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Muzeul Curtea Veche
In aceasta situatie, domnitorul Alexandru Ipsilanti hotaraste ridicarea unei noi curti domnesti pe dealul Spirii, in apropierea Manastirii Mihai Voda, iar nu peste mult timp in 1798, domnitorul Constantin Hangerli porunceste parcelarea ei si scoaterea la mezat, transformarile edilitare acoperind in intregime urmele vechii resedinte voievodale. Scoase la lumina intre 1967-1972 de sapaturile arheologice, vestigiile se pastreaza ca monument in aer liber conservand elemente tehnice de constructie incepand din secolul al XIV-lea pana in secolul al XIX-lea, fragmente ale sistemului de alimentare cu apa, baia turceasca a palatului, decoratiuni arhitectonice exterioare, geometria interioara initiala, picturi murale. Importanta istorica cultural-stiintifica si turistica fac din ansamblul arhitectonic Curtea Veche, un punct de referinta al Bucurestiului.[om_gmap zoom=”9″ lat=”44.42992692258912″ lng=”26.101537516806275″ marker=”https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/08/12.png” ]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.