Mănăstirea Chiajna – Giulești

Mănăstirea Chiajna – Giulești are o istorie îndelungată, fiind înființată în secolul al XVIII-lea, în jurul anului 1793, de către domnitorul Alexandru Ipsilanti. A fost construită pe locul unei biserici mai vechi, cunoscută sub numele de „Biserica Chiajna”, care datează din secolul al XVI-lea.

Ce poate fi mai misterios decat o biserica aflata intre doua cimitire, care nu a fost niciodata sfintita si in preajma careia putini localnici se aventureaza? Mai adaugam faptul ca aici nu a slujit niciun preot niciodata si ca existenta ei de lacas de cult este aproape inexistenta, din cauza ca ciuma a transformat-o intr-un loc blestemat.

Construcția Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1774–1782) și a fost finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786–1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 17 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.

Urma să să fie unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult românești ale vremii, însă nu s-a întâmplat așa. Legenda spune că biserica ar fi blestemată. Preoții nu au slujit niciodată în ea, fiind bombardată de către turci chiar înainte de sfințire.

Aceștia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate, și din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime. Cu toate acestea, construcția a rămas în picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prăbușit turla.

Pe peretii acestei cladiri parasite sunt tot felul de mesaje ciudate. De asemenea, o pereche de indragostiti si-a inscriptionat numele pe zidul cladirii, lucru cel putin straniu. Exista foarte multe filmulete online despre disparitia a doi studenti in preajma acestui loc si chiar cateva anchete de crima, iar localnicii jura cu mana pe inima ca au vazut fantome aici si ca nu e bine sa vizitezi zona daca esti slab de inger.

În perioada 1990-2014 au fost reluate eforturile pentru reînfiinţarea Mănăstirii Chiajna-Giuleşti. Astfel, la data de 19 iunie 2008, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a întrunit Sfântul Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Cu această ocazie s-a hotărât reînfiinţarea „Mănăstirii Doamna Chiajna”, începând cu data de 1 iulie 2008.

Această decizie apare în documentul intitulat „Bilanţ al Sectorului Exarhat Administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor”, în care se poate găsi informaţia: „Au fost reînfiinţate, de asemenea, două mănăstiri Chiajna şi Stavropoleos, fiind intensificate toate activităţile socio-pastorale” (19 februarie 2009).

La data de 15 noiembrie 2008 a fost numit şi stareţul, în persoana părintelui ieromonah Athanasie Bădulescu, care a primit ascultarea de a relua viaţa monahală a acestui aşezământ, să restaureze biserica ruinată şi să înceapă demersurile pentru a construi întregul ansamblu de construcţii necesar desfăşurării activităţii unei mănăstiri.

Ca urmare a demersurilor întreprinse, Primăria Comunei Chiajna şi Primăria sectorului 6 au aprobat „concesionarea” unei suprafeţe totale de 10.000 m2 Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe amplasamentul fostei incinte a Mănăstirii Doamna Chiajna, în jurul ruinei bisericii acesteia.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în anii trecuți de la redeschiderea mănăstirii, obștea monahală prin muncă și rugăciune, cu sprijinul credincioșilor a reușit să dezvolte o bună activitate administrativ-duhovnicească. În anul 2012 s-a construit o biserică din lemn, în stil maramureșean, și tot în același an biserica a fost împodobită cu pictură în tehnica fresco. Această frumoasă biserică adăpostește moaștele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul și ale Sfântului Efrem cel Nou, precum și o copie a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului ,,Portărița” de la Mănăstirea Iviru din Sfântul Munte Athos.

În toți acești ani s-a mai construit o casă monahală, un magazin bisericesc, o trapeză, o sală de protocol precum și alte anexe gospodărești. De asemenea s-a amenajat curtea mănăstirii, prin îngrijirea spațiului verde îmbogățit cu diferite flori, precum și plantarea de pomi fructiferi și arbuști decorativi.

La data de 1 februarie 2018 a fost numit noul stareț, în persoana părintelui ieromonah Iosif Petra. Noul stareț a fost transferat de la Mănăstirea Crasna din județul Prahova și a primit cu responsabilitate și dăruire această ascultare, implicându-se în dezvoltarea mănăstiri și la formarea unei frumoase obști monahale.

 

Doritorii trebuie sa stie ca aici se poate ajunge doar cu un mijloc de transport personal sau cu taxiul, intrucat manastirea se afla intr-o parte destul de necirculata a cartierului Giulesti-Sarbi. Cine merge acolo si face cateva poze frumoase, sa nu le tina pentru el si sa le impartaseasca si cu voi!

You may also like...

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.