Muzeul Satului Bucovinean
Imaginea de ansamblu a Muzeului Satului Bucovinean reflectă organizarea și activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura vernaculară a gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile, meseriile și meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina. 
Alături de gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de-a lungul ulițelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotnița Vama, crâșma Șaru Dornei și școala Securiceni.
Pe valea pârâului care străbate muzeul sunt amplasate instalațiile tehnice hidraulice: moara Mănăstirea Humorului, piua de sumane, daracul pentru prelucrarea lânii. Meseriile și meșteșugurile sunt reprezentate în ateliere dotate cu inventarul specific fiecărui meșteșug, aici putându-se demonstra și învăța tehnicile de lucru tradiționale, fiind folosite ca ateliere-școală pentru copii sau turiști.
Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care respectă particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o varietate de tipuri; mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene.
Inedit pentru muzeu este reprezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea și înmormântarea, precum și ritul de integrare care este nunta.
Interesul pe care acest tip de muzeu îl relevă are la bază câteva elemente definitorii: expunerea într-un mediu natural, autenticitatea și originalitatea exponatelor, tehnicile de construcție diferite și elementele decorative specifice cu valoare de simbol, recreerea unui mod de viață tradițional, valoarea de document în scop educațional, expunerea colecțiilor etnografice cât mai aproape de utilitatea obiectului în context și nu doar ca obiect de muzeu, permite vizitatorului înțelegerea și valorizarea tradițiilor Bucovinei.
Ideea înființării unui muzeu în aer liber care să valorifice potențialul etnografic al Bucovinei datează din anul 1958, când satul bucovinean dispunea încă de numeroase monumente de arhitectura populară. Cu toate acestea, abia în anul 1971 s-au început primele campanii de cercetări în teren, de culegere de material folcloric și etnografic. Consiliul Popular Municipal Suceava a alocat atunci o porțiune de 1,7 ha teren pe platoul din apropierea Cetății de Scaun a Sucevei, pentru a se instala 11 obiective.
În anul 1990 s-a extins suprafata alocată la 6 ha pe același amplasament iar din 1996, printr-o hotărâre de guvern, a fost înființat Muzeul Satului Bucovinean.
Construcții expuse
– Coliba din Câmpulung Moldovenesc
– Casa de locuit din Roșu (Casa Roșu)
– Crâșma din Șaru Dornei
– Atelierul de olărit din Marginea
– Moara de apă din Mănăstirea Humorului
– Casa de locuit din Cacica
– Fierăria
– Casa de locuit din Volovăț
– Piua de sumane din Satu Mare
– Coșerul din Sfântu Ilie
– Casa de locuit din Vicovu de Jos
– Gospodăria tradițională din Straja
– Celarul din Moldovița
– Casa de locuit din Ostra
– Casa de locuit din Câmpulung Moldovenesc (Casa Roată)
– Casa de locuit din Câmpulung Moldovenesc (Casa Nemțan)
– Biserica de lemn și clopotnița din Vama
– Gospodăria tradițională din Rădășeni
– Casa de locuit din Dorna Candrenilor
