Drumuri şi autostrăzi în Croaţia (Hrvatske Autoceste)

Croaţia are un sistem de autostrăzi foarte bine dezvoltat. În noiembrie 2011, reţeaua de autostrăzi din Croaţia avea o lungime de 1250,7 km, din totalul de 1501 km planificaţi. Sistemul croat de autostrăzi şi drumuri este clasificat astfel:

Autostrăzile (Autoceste, singular: Autocesta), au trei benzi de circulaţie (inclusiv banda de urgenţă) pe sens, o viteză minimă de circulaţie de 80 km/h, iar viteza maximă admisă este de 130 km/h. Principalele autostrăzi sunt marcate cu litera A (autocesta) însoţită de un număr format din una sau două cifre. Circulaţia pe aceste autostrăzi este taxată.

Drumurile exprese, sau semi-autostrazile (Polu-autoceste sau Brza cesta), sunt la fel ca autostrăzile, dar nu au benzi de urgenţă, şi au o viteză maximă admisă mai mică decât pentru autostrazi. Ele sunt marcate cu litera D (državna cesta) însoţită de un număr. De regulă, circulaţia pe drumurile exprese nu este taxată.

Drumurile regionale, sunt drumurile standard dintre oraşe. Ele au două benzi pe sens, iar viteza maximă admisă este de 80 km/h. Sunt marcate cu litera Ž (županijska cesta) şi un număr format din patru cifre.

Drumurile locale, sunt marcate cu litera L (lokalna cesta) şi un număr format din patru cifre.autostrazi-croatia

Autostrăzile din Croaţia

A1. (E65/E71) Autocesta A1 Dalmatina

Traseu: Zagreb – Karlovac – Lika-Senj – Zadar – Šibenik-Knin – Split-Dalmaţia – Dubrovnik-Neretva
Lungimea: 554,2 km

A1 face legatura între Zagreb, capitala Croaţiei, şi Split, al doilea mare oraş al ţării şi cel mai mare din Dalmaţia. În acelasi timp, A1 este principalul coridor de transport Nord-Sud, autostrada făcând parte şi din reţeaua de autostrăzi Adriatică-Ionică.

În afară de la Zagreb şi Split, autostrada A1 uneste un număr mare de orașe croate, şi oferă acces la multe parcuri naţionale şi parcuri naturale, situri de patrimoniu mondial, staţiuni, mai ales de-a lungul Coastei Adriatice. În prezent, autostrada este în curs de extindere la sud de Split, până la portul Ploce şi orașul Dubrovnik.

A2. (E59) Zagorska Autocesta

Traseu: Zagreb – Krapina-Zagorje
Lungimea: 60.0 km

A2 este o autostradă în regiunea Hrvatsko Zagorje din nordul Croaţiei, făcând legătura între Zagreb şi Macelj la granita cu Slovenia.

A3. (E70) Autocesta Bregana – Lipovac

Traseu: Bregana – Zagreb – Lipovac (Kutina – Nova Gradiska – Slavonski Brod – Zupanja)
Lungimea: 305.4 km

A3 conectează capitala Zagreb cu regiunea Slavonia şi o serie de oraşe de-a lungul râului Sava. A3 reprezintă un important coridor de transport Est-Vest din Croaţia, fiind o parte a drumului european E70 Bordeaux–Turin–Ljubljana–Zagreb–Belgrad–Bucureşti.

A4. (E65/E71) Varaždinska Autocesta

Traseu: Zagreb – Gorican (Varazdin – Cakovec)
Lungimea: 96.9 km

A4 conectează capitala Zagreb cu oraşele Varaždin şi Budapesta (Ungaria), prin punctul de trecere a frontierei Goričan. Autostrada reprezintă un important coridor de transport Nord-Sud din Croaţia, fiind o parte din rutele europene E65 şi E71.

A5. (E73) Autocesta Slavonika

Traseu: Osijek – Đakovo – Sredanci
Lungimea: 88,1 km

A5 face legatura între Osijek, cel mai mare oraş din regiunea Slavonia, cu nodul rutier Sredanci de pe autostrada A3. A5 reprezintă un important coridor de transport Nord-Sud din Croaţia, fiind o parte din drumul european E73.

A6. (E65) Autocesta Rijeka–Zagreb

Traseu: Zagreb – Rijeka (Karlovac)
Lungimea: 144 km

A6 conectează capitala Zagreb, prin intermediul A1, la portul Rijeka. Autostrada constituie un important coridor de transport Nord-Sud din Croaţia, fiind o parte din drumul european E65 Nagykanizsa – Zagreb – Rijeka – Zadar – Split – Dubrovnik – Podgorica. A6 oferă acces la Parcul Naţional Risnjak şi, indirect, la numeroasele staţiuni din regiunile Istria şi Golful Kvarner.

A7. (E61) Kvarnerska Autocesta

Traseu: Rupa – nodul rutier Rijeka
Lungimea: 35.7 km

A7 face legatura între cel mai mare port din Croaţia, Rijeka, prin reţeaua de autostrăzi croate, şi punctele de trecere a frontierei cu Slovenia, Rupa şi Pasjak. Autostrada face parte din coridorul de transport longitudinal din Croația, fiind o parte din drumul european E61 Villach – Ljubljana – Trieste – Rijeka.

A7 mai face legatura şi cu Parcul Natural Ucka şi, indirect, cu numeroasele staţiuni din regiunile Istria şi Golful Kvarner.

A8. Autocesta A8 Istarski Ipsilon

Traseu: Rijeka – Kanfanar – Vodnjan
Lungimea: 81.0 km

A8 face legatura între A7 (lângă Rijeka) şi reţeaua de drumuri din peninsula Istria prin Tunelul Učka. Drumul se termină la nodul rutier Kanfanar cu autostrada A9. Vara, în timpul sezonului turistic, traficul pe A8 creşte cu 65%.

A9. (E751) Autocesta A9 Istarski Ipsilon

Traseu: Umag – Pula
Lungimea: 76.79 km

A9 are ca punct de plecare oraşul Pula, cel mai mare din penisula Istria, şi continuă către nord la nodul rutier Kanfanar cu reţeaua de autostrăzi şi drumuri exprese din Croaţia.

A9 continuă spre nord către punctele de trecere a frontierei în Slovenia, Kaštel şi Plovanija. A9 reprezintă un important coridor de transport nord-sud din Croaţia, fiind o parte din drumul european E751.

A10. Autocesta A10

Traseu: Metković – Kula Norinska
Lungimea: 1 km

A10 este o autostradă planificată a fi construită în sudul Croaţiei, extinzand autostrada A1 din Bosnia către autostrada A1 din Croaţia. Autostrada va include şi punctul de graniţă Metković.

A10 va avea o lungime de 4,6 km. Va fi cea mai scurtă autostradă din Croaţia dar foarte importantă, facand parte din Coridorul Pan-European Vc.

A11. Zagreb. Autocesta Zagreb – Sisak

Traseu: Velika Gorica – Buševec
Lungimea: 9.0 km

A11 este o autostradă incompletă, fiind construiţi numai 9 km din cei 48 km proiectaţi. În prezent, A11 face legatura între localitatea Velika Goric, situata la sud de Zagreb, şi localitatea Buševec. Când va fi terminată, A11 se va termina la localitatea Mošćenica, lângă Sisak.

Autostrăzi în construcţie:

• A12 Zagreb – Koprivnica – Križevci, Secţiunea Gradec – Križevci. Lungimea: 12.5 km
• A13 Vrbovec – Farkaševac. Lungimea: 10.6 km

Taxele de drum şi taxarea pe autostrăzile din Croaţia

Circulaţia pe principalele autostrăzi din Croaţia se face cu taxă, singura excepţie notabilă fiind autostrada inel a Zagrebului. Se folosesc două sisteme de colectare a taxei: sistemul deschis şi sistemul închis.

Sistemul deschis este folosit pe unele poduri, tunele şi secţiuni ale sistemului de autostrăzi croat. În acest sistem există o singură staţie de taxare la care şoferii platesc imediat ce ajung la ea.

În sistemul închis, şoferii trebuie să treacă prin două staţii, staţia de intrare şi staţia de taxare. La staţia de intrare, şoferului i se eliberează un tichet care este prezentat la staţia de taxare aflată la ieşirea de pe secţiunea de autostradă. Aici se efectuează plata.

• În Croaţia, taxarea autostrăzilor şi drumurilor exprese se face în funcţie de numărul de kilometri parcurşi, valuarea taxei fiind în funcţie de categoria autovehiculului.

• Pentru parcurgerea unui pod de pe autostradă, se mai percepe o taxă de pod. La fel, pentru parcurgerea unui tunel de pe autostradă, se mai percepe o taxă de tunel.

• Taxa de autostradă este de aproximativ 40 kuna/100 km, sau aproximativ 6 – 7 euro/100 km.

• Pentru colectarea taxei sunt folosite staţiile de taxare dispuse pe segmente de autostradă. În staţia de intrare se va lua un tichet de la aparatele special montate. Pe baza acestui tichet, în funcţie de numărul de kilometri parcurşi, se va plăti la ieşirea de pe autostradă.

• Şoferul autovehicului va plăti o penalitate în valoare de două ori tariful pentru cea mai lungă rută corespunzătoare categoriei autovehiculului, dacă:

– şoferul nu mai are tichetul eliberat la intrarea pe secţiunea de autostradă.
– şoferul se prezintă la staţia de taxare după 24 de ore de la eliberarea tichetului, neavând nici o justificare pentru această întârziere.
– dacă datele înregistrate pe tichetul eliberat la intrarea pe autostradă nu se mai pot folosi la calcularea taxei.

• Dacă şoferul iese prin aceeaşi staţie prin care a intrat, el va plăti taxa pentru cea mai lungă distanţă raportată la acel punct de ieşire.

• Taxa poate fi plătită în kuna croată, euro sau cu cardul bancar. Spre deosebire de Serbia, în Croaţia se poate da rest atât în euro cât şi în kuna la cursul oficial (nu se percepe comision).

• Se poate plăti şi prin sistemul de taxare rutieră electronică (ETC) (cu excepţia autostrăzii A2).

• Moneda Croaţiei este Kuna croată (Hrvatska kuna, sau Kuna, cu simbolul kn sau HRK). 1 EUR = 7,6200 HRK

• mai multe informaţii Aici

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.